Prefaţă

                La înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, 4-7 noiembrie 1861, s-a plecat de la principiul valabil şi în zilele noastre: că un popor scapă de jugul robiei sufleteşti, trupeşti şi materiale numai dacă are o cultură proprie puternică, cu ajutorul căreia să-şi mobilizeze toate forţele  sale intelectuale şi fizice.      

            Asociaţiunea “ASTRA” a fost proiectată, creeată şi întreţinută de-a lungul timpului prin stăruinţa, zelul, sacrificiul şi munca dezinteresată a multor români inimoşi şi devotaţi. Dintre aceştia amintim: Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint, Ion Cavaler Puşcariu, Alexandru Şterca Şuluţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţ, Ilie Măcelariu, Gavril Munteanu, Iacob Mureşianu, Atanasie Marienescu, Pavel Vasici, Ion Raţiu, Visarion Roman, Iosif Hodoşiu, Zaharia Boiu, Iacob Bologa, Ioan Negruţiu, Vasile Ladislau Pop, Ioan Micu Moldovan, Iosif Sterca Şuluţiu, Cornel Diaconovici, Alexandru Mocioni, Partenie Cosma, Octavian Goga, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Pan Halippa, Iuliu Moldovan, Ion Lupaş, Iuliu Haţieganu, Ion Agârbiceanu, Alexandru Lapedatu, Ion Breazu, Alexandru Borza, Nicolae Popoviciu. La întemeierea Asociaţiunii au conlucrat cele două biserici româneşti din Ardeal, având în frunte pe cei doi mari arhierei, Episcopul ortodox Andrei Şaguna şi Mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu. Este bine să nu uităm că Asociaţiunea noastră, ca şi poporul românesc, a concrescut cu biserica neamului. Limba şi credinţa în Dumnezeu au fost forţele miraculoase care au sălăşuit în toate inimile şi sufletele românilor “înfrăţindu-le şi zidind într-însele cetatea nebiruită a unei solidarităţi organice”. Cele două biserici româneşti au fost în permanenţă alături de Asociaţiune în munca de luminare şi solidarizare a românilor. De aceea sunt şi astăzi valabile cele spuse de Vasile Goldiş în 1923: “Cine tulbură această fericitoare armonie, atentează la cel mai preţios bun al neamului nostru, micşorând şansele fericrii sale”.

            În scopul realizării ţelului de deşteptare  şi solidarizare a românilor, de-a lungul vremurilor Asociaţiunea “Astra” a înfăptuit o serie de lucrări care au devenit în timp bunuri de patrimoniu şi puncte de reper în viaţa neamului. Dintre acestea amintim: Biblioteca “Astra” (1862), Expoziţia etnografică şi de industrie casnică (Braşov, 1862), Revista “Transilvania” (începând cu ianuarie 1868), Despărţămintele şi agenturile (cercurile culturale) (1869), Şcoala civilă de fete cu internat (Sibiu, 1886), Colecţia de tipărituri “Biblioteca Poporului” (1891), Enciclopedia Română (3 volume, Sibiu 1898-1904), Casa Naţională şi Muzeul Asociaţiunii (1905), revista “Ţara Nostră” (1907), Colecţia “Biblioteca Astra” (1914), Complexul de monumente din Munţii Apuseni dedicat lui Avram Iancu (1924), Regionala “Astra Basarabeană” (1927), Regionala “Astra Dobrogeană” (1927), Muzeul Unirii din Alba Iulia (1929), Congresul Cultural (1930), Casele Naţionale(1930) şi Şcolile ţărăneşti (1931), Regionala “Astra Bănăţeană” (1937), Reactivarea Astrei (1990), Taberele de civilizaţie românească “Acasă la noi” (1996–2001), înfiinţarea Bibliotecii “Astra” la Criuleni (2000), Monumentul de la Turnu Roşu, busturile şi plăcile comemorative dedicate unor personalităţi şi evenimente (1990–2001), Simpozionul internaţional de geometrie diferenţială şi aplicaţii (1997, 1999 şi 2001), Concursul internaţional de poezie “Veronica Micle”, Deniile eminesciene, tipărirea a peste 30 de cărţi şi editarea a 14 reviste (1990 – 2002), miile de burse şi ajutoare acordate (1861 - 2002), zecile de mii de conferinţe şi prelegeri (1861 -2002)

            După Marea Unire, Asociaţiunea Astra este recunoscută ca persoană morală prin Legea 2602 din 1921, votată în unanimitate de Parlamentul României Mari, iar Biblioteca, începând cu anul 1923, devine tot prin lege depozit legal, primind rangul de Bibliotecă Naţională.

            Considerăm însă că cea mai de seamă realizare a Asociaţiunii este aceea că i-a învăţat pe români să muncească uniţi. Munca adevărată şi utilă patriei nu se poate face decât prin solidaritate naţională. Parafrazându-l pe marele Nicolae Iorga, am putea afirma că “munca, buna înţelegere, aceasta este programul de astăzi şi de oricând” pentru Asociaţiunea “Astra”. Prin muncă cinstită se pot înlătura toate neregulile morale şi sociale.

            Asociaţiunea “Astra” a fost nevoită de la început să fie pe de o parte o societate culturală, iar pe de altă parte o societate socială. A activa cu succes pe ambele fronturi este foarte greu, mai ales că depindea de mijloacele materiale de care dispunea. Prin eforturi deosebite şi multe contribuţii personale,”Astra” şi-a creat un patrimoniu imobiliar şi multe fundaţii, care i-au permis obţinerea unor fonduri utile în realizarea programului cultural–social.  Din nefericire, în anii 1948 – 1950, aceaste mijloace materiale şi financiare i-au fost confiscate de către stat. După 1990, jaful a continuat. Clădirile în care erau birourile “Astrei” au fost vândute, iar celelalte imobile statul vrea să le naţionalizeze din nou, cu toate că unor instituţii similare ale germanilor, evreilor şi unor societăţi li s-au înapoiat imobilele.

            Asociaţiunea “Astra” este şi azi săracă, ca în vremurile ei de început, dar este puternică şi hotărâtă în dorinţa de a-şi realiza scopurile fixate atât de clar de înaintaşi. Ea cere sprijin material tuturor celor care doresc cu adevărat prosperitatea ţării şi binele naţiei, indiferent de originea etnică, convingeri politice sau confesionale.

            Nutrim convingerea nestrămutată în Bunul Dumnezeu că, ne va ajuta să înlăturăm toate piedicile puse în calea Asociaţiunii noastre.     

            Sincere mulţumiri aducem, pe acestă cale tuturor celor care cu fapta sau cu vorba, în aceste vremuri grele prin care trece neamul, sprijină activitatea Asociaţiunii “ASTRA”.

            Acestora şi tuturor celor care iubesc cu adevărat ţara le reamintim că avem mult de consolidat şi desăvârşit cu fapta şi cu sufletul pentru împlinirea dorinţei lui Andrei Şaguna, primul preşedinte al “Astrei”: “Să nu lăsăm d-le Bariţ să apună Asociaţiunea noastră, să o susţinem cu toate braţele, încât dacă s-ar întâmpla să pierdem toate celelalte drepturi la care năzuim, să rămânem cel puţin cu acest mijloc comun de cultură a limbii şi a spiritelor. Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu scadă !!!

            Toţi cei care lucrăm sub cupola Asociaţiunii trebuie să avem grijă ca ea să nu fie numai un simbol cultural al unităţii neamului, ci şi o forţă vie şi activă a luptei pentru păstrarea şi întărirea acestei unităţi.

 

                                    Vivat, crescat, floreat ASTRA !

 

Preşedinţii Asociaţiunii

 

 

                            1861 - 1867      Andrei Şaguna

                            1867 - 1875      Vasile Ladislau Pop

                            1875 - 1877       Iacob Bologa

                            1877 - 1887      Timotei Cipariu

                            1888 - 1893      George Barit

                            1894 - 1900      Ioan Micu Moldovan

                            1901 - 1904      Alexandru Mocioni Foen

                           1904 - 1911      Iosif Şterca Suluţiu

                           1911 - 1922      Andrei Bârseanu

                           1923 - 1932      Vasile Goldiş

                           1933 - 1947      Iuliu Moldovan

                           1947 - 1948      Nicolae Popoviciu

                           1990 - 1992      Dumitru Abrudan

                           1992 -            --   Dumitru Acu

 

IMNUL ASTREI

                                     

Versuri, Andrei Bârseanu. Muzica, Iacob Mureşanu

 

Pe cerul nostru înnorat                        Deschideţi largi fereştri şi uşi

Stea mândră s-a ivit                             Să intre raza ei;

Şi, iată s-a înviorat                              Primiţi cu drag cerescul sol

Apus şi Răsărit.                                  Şi-n colţuri de bordei.

L-a ei lucire, fraţi români,                    Ajungă veacuri de dureri

Din somn vă deşteptaţi;                       De când voi suferiţi

Voi inimile vă-ncălziţi                          Şi-n întunerec cufundaţi

Şi mintea luminaţi.                               Trişti soarta v-o jeliţi!

 

De mândra stea călăuziţi                      Iar Tu ce-n ceasul de dureri

Drum nou voi apucaţi                          Solie ne-ai trimis

Şi-n gând şi-n doruri strâns uniţi          Şi-al Tău izvor de mângâieri

Ursita v-o schimbaţi!                           Din nou ni l-ai deschis,

Menire-naltă v-a urzit                           Cu dreapta -Ţi să ne ocroteşti

În lume Domnul Sfânt                         Puternic Dumnezeu

Datori sunteţi să vă-mpliniţi                 A noastră stea pe bolţi cereşti

Menirea pe pământ.                             Lucească-n veci mereu!

 


 

1795

 

Sibiu

Medicul oculist Ioan Piuariu – Molnar înfiinţează  Societatea filosofească a neamului românesc în mare. Principatul Ardealului. Se dorea chiar tipărirea unei publicaţii.

 

1826

 

Budapesta

Înfiinţarea Societăţii Culturale Matica Srbska.

 

1831

 

Praga

Înfiinţarea Societăţii Culturale Matica Ceska.

 

1833

 

Cluj

S-a întemeiat Asociaţia Medicală Transilvană.

 

1835

 

Braşov

Înfiinţarea Casinei Române din Braşov.

 

1836

 

Bruno

Înfiinţarea Societăţii Culturale Matica Moravska.

 

1838

 

12 marite, Braşov

Apare publicaţia Gazeta de Transilvania, editată de George Bariţiu.

21 iulie, Braşov

Este editată revista socială şi literară Foaie pentru minte, inimă şi literatură, ca supliment al Gazetei de Transilvania.

 

1842

 

Zagreb

Înfiinţarea societăţii Matica Ilirska.

 

 

 

1843

 

Octombrie, Bucureşti

Se înfiinţează Societatea Literară din Ţara Românească.

 

1847

 

4 ianuarie, Blaj

Apare publicaţia săptămânală, cu profil filosofic şi politic, Organul luminării (ulterior Organul Naţionale). Este prima gazetă transilvăneană tipărită în întregime cu litere latine.

 

1848

 

18 aprilie, Sibiu

Andrei Şaguna este instalat ca episcop ortodox al Ardealului.

15-17 mai, Blaj

Are loc a doua Adunare Naţională, la care participă peste 40.000 de români. Hotărârile adunării au fost înscrise într-o „petiţiune”, care a fost transmisă împăratului şi Dietei de la Cluj.

29 mai-9 iulie, Cluj

Lucrările Dietei din Cluj, în care populaţia majoritară română era reprezentată de un singur deputat, votează „uniunea” Principatului Transilvănean cu Ungaria.

 

1849

 

1 septembrie,Viena

O delegaţie a naţiunii române prezintă ministrului cultelor de la Viena, Leo Thun, o petiţie în care se cere înfiinţarea unei „Academii de drepturi” în scopul instruirii românilor cu cunoştinţe necesare pentru a ocupa funcţii politice şi administrative în părţile locuite de aceştia.

 

1850

 

27 iunie, Viena

Se încuvinţează înfiinţarea unui liceu confesional românesc la Braşov.

12 decembrie, Viena

Cancelaria imperială aprobă ridicarea Episcopiei unite de la Blaj la rang de Mitropolie. Primul mitropolit greco-catolic este numit Alexandru Sterca Şuluţiu.

 

1852

 

28 aprilie, Sibiu

Avram Iancu, Simion Balint şi Axente Sever dăruiesc suma de 2500 florini pentru înfiinţarea unei societăţi literare româneşti în Ardealul al cărei scop să fie cultura şi dezvoltarea limbei şi publicarea de cărţi folositoare.

3 iunie, Braşov

Apelul Către românii din Braşov semnat de Simion Bărnuţiu şi Ioan Maiorescu. Se cere înfiinţarea unei Academii, în care tinerii români să înveţe ştiinţele.

Blaj

Episcopia Greco – Catolică este înălţată la rang de Mitropolie. Alexandru Sterca Şuluţiu este ales mitropolit.

 

1853

 

3 ianuarie, Sibiu

Se editează, din iniţiativa episcopului Andrei Şaguna, ziarul Telegraful Român, publicat fără întrerupere şi azi.

 

1859

 

2 ianuarie, Năsăud

Se deschide Institutul Pedagogic Naţional din Năsăud

24 ianuarie, Bucureşti

Unirea Principatelor Române sub sceptrul unui singur domn, Alexandru Ioan Cuza.

Arad

Este publicat almanahul arădean Mugurii, în care apar 59 de poezii.

 

1860

 

24 marite, Sibiu

Ion cavaler de Puşcariu în articolul „Din Ţara Oltului”, publicat în Telegraful Român, nr. 12, face un apel pentru înfiinţarea unei societăţi care, folosind arma culturii, să-i îndrepte pe români spre calea progresului şi propăşirii.

14 aprilie, Sibiu

Profesorul blăjan Ioan Russu susţine în Telegraful Român, nr. 12, apelul lui Puşcariu.

13 mai, Sibiu

Ioan cavaler de Puşcariu publică în Telegraful Român, nr. 19, un nou articol cu acelaşi titlu, Din Ţara Oltului, în care el arata calea juridică de urmat pentru înfiinţarea unei societăţi. Propune şi un nume: Societatea transilvană pentru literatura română şi pentru cultura poporului român  sau  numai pentru poporul român”.

10 mai, Sibiu

Se înaintează guvernului Transilvaniei o petiţie semnată de 176 fruntaşi ardeleni, în frunte cu Mitropolitul greco – catolic Alexandru Sterca Şuluţiu şi Episcopul ortodox Andrei Şaguna, prin care se cere aprobarea ţinerii unei adunări consultătoare, în vederea înfiinţării unei societăţi culturale româneşti.

12 iulie, Sibiu

Guvernatorul Transilvaniei dă un răspuns seminegativ, cerând un proiect de statute şi un plan de activităţi.

2-6 octombrie, Sibiu

Se întruneşte o comisie filologică, condusă de Timotei Cipariu, numită de Guvernul de la Viena, în scopul alcătuirii unei metode ortografice pentru limba română, care apoi să fie folosită la redactarea actelor oficiale pentru români şi în realizarea tipăriturilor. Folosindu-se de acest prilej membrii comisiei insistă pentru crearea unei societăţi culturale româneşti. Timotei Cipariu, George Bariţiu şi Ioan Puşcariu sunt rugaţi de Episcopul Andrei Şaguna să întocmească fiecare câte un proiect de statute.

20 octombrie, Viena

Se emite Diploma Imperială prin care ţările din imperiu primesc o autonomie constituţională, printre care şi Transilvania.

4 decembrie, Sibiu

Andrei Şaguna înaintează către guvernul Transilvaniei o nouă petiţie pentru înfiinţarea unei societăţi culturale româneşti, însoţită de un proiect de statute.

 

1861

 

13-16 ianuarie, Sibiu

Are loc Conferinţa Naţională a românilor, cu prilejul căreia, în protocolul şedinţei, se consemnează ca deziderat principal al românilor „înfiinţarea unei societăţi literare şi a unui fond pentru cultura limbei şi înaintarea literaturii naţionale”.

31 ianuarie, Viena

Curtea vieneză dă încuviinţarea pentru înfiinţarea unei societăţi culturale româneşti.

5 februarie, Sighet

Se înfiinţează Asociaţia pentru Cultura Poporului Român – din Maramureş. Ca preşedinte a fost ales Iosif Man.

28 februarie, Sibiu

Episcopul Andrei Şaguna convoacă o adunare consultatoare pentru discutarea Statutelor viitoarei societăţi.

21-23 martie, Sibiu

Are loc Consfătuirea consultatoare pentru discutarea şi aprobarea statutelor.

28 martie, Sibiu

Înaintarea statutelor la guvern pentru aprobare.

6 septembrie, Viena

Guvernul aprobă statutele.

25 septembrie, Sibiu

Episcopul Andrei Şaguna convoacă Adunarea Constitutivă pe 23-26 octombrie / 4-7 noiembrie pentru înfiinţarea activităţii Asociaţiei.

4-7 noiembrie, Sibiu

Se desfăşoară Adunarea de constituire a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

Pe data de 5 noiembrie, Adunarea Generală alege primul Comitet de conducere, format din: Episcopul Andrei Şaguna – preşedinte, Timotei Cipariu -  vicepreşedinte, George Bariţiu – secretar primar, Antonie Veştemeanu – secretar doi, Antonie Bechniţiu – casier, Ioan Pinciu – controlor, Visarion Roman – arhivar şi bibliotecar şi 11 membrii. Adunarea aprobă şi 27 de membri onorari, personalităţi româneşti sau de alte naţionalităţi.

 

1862

 

2 mai, Cernăuţi

S-a constituit Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina.

16-18 iulie, Braşov

 A doua Adunare Generală a Asociaţiunii. Lucrările au fost coordonate de preşedintele Andrei Şaguna. S-a organizat prima expoziţie naţională-etnografică, în care predomina industria casnică. S-a hotărât înfiinţarea secţiunilor ştiinţifice ale Asociaţiunii: filologică, istorică şi de ştiinţe fizico-naturale. Timotei Cipariu a propus Adunării Generale alcătuirea unei biblioteci de cărţi vechi româneşti, tipărite şi manuscrise.

Septembrie, Viena

Se aprobă înfiinţarea Asociaţiei Naţionale Arădane pentru Cultură şi Conversarea Poporului Român.

 

1863

 

19-23 aprilie, Sibiu

Congresul naţional al românilor din Transilvania. O delegaţie de 10 persoane în frunte cu Episcopul Andrei Şaguna va prezenta la Viena revendicările românilor transilvăneni.

30 aprilie / 12 mai, Arad

Adunarea de Constituire a Asociaţiei Arădane. Ca preşedinte este ales asesorul de tribunal George Popa.

15 iulie, Sibiu

Încep lucrările Dietei Transilvaniei, care, până la desfiinţarea ei în 29 octombrie 1864, va vota Legea privind egala îndreptăţire a naţiunii române cu celălalte naţionalităţi şi religii ale Transilvaniei şi Legea cu privire la întrebuinţarea celor trei limbi ale ţării.

7-8 septembrie, Blaj

A treia Adunare Generală. Lucrările au fost conduse de vicepreşedintele Timotei Cipariu.

Septembrie, Năsăud

S-a înfiinţat Gimnaziul Greco – Catolic din Năsăud.

 

1864

 

Liubliana

Înfiinţarea societăţii culturale Slovanska Matica.

1-2 august, Haţeg

A patra Adunare Generală. Lucrările au fost conduse de vicepreşedintele Asociaţiunii, Timotei Cipariu. S-au constituit cele trei secţiuni ştiinţifice: filologică, cu sediul la Blaj, având ca preşedinte pe Timotei Cipariu; istorică, cu sediul la Braşov, condusă de Gavril Munteanu şi de ştiinţe fizico – naturale la Sibiu, coordonată de Episcopul Andrei Şaguna.

24 decembrie,Viena

Episcopia Ortodoxă de la Sibiu este ridicată la rangul de Mitropolie, cu Episcopiile de Arad şi Caransebeş în subordine. Andrei Şaguna este numit Mitropolit.

 

1865

 

17 iunie, Pesta

Apare revista Familia, fondată şi condusă timp de 42 de ani de Iosif Vulcan.

4 iulie, Sibiu

În Şedinţa Comitetului Central s-a lansat apelul către toţi cărturarii „din toată România” de a se realiza un dicţionar etimologic şi un dicţionar „în limbile patriei”.

16-17 august, Abrud

A cincea Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Timotei Cipariu. La adunare a participat Avram Iancu. S-a discutat realizarea unui dicţionar etimologic şi organizarea unui concurs pentru crearea unor manuale necesare şcolilor poporale. De asemenea, s-a dezbătut aprins problema unificării ortografiei cu litere latine.

9/19 noiembrie, Cluj

Deschiderea Dietei Transilvaniei la Cluj.

7 decembrie, Cluj

Dieta votează încorporarea Ardealului în Ungaria.

 

1866

 

13 aprilie, Bucureşti

Se înfiinţează Societatea Literară Română printr-un decret al Locotenenţei Domneşti

16-17 august, Alba Iulia

A şasea Adunare Generală a fost condusă de Mitropolitul Andrei Şaguna. La această Adunare a participat şi tânărul Mihai Eminescu. S-a discutat necesitatea editării unei reviste a Asociaţiunii.

31 decembrie, Viena

Petiţia redactată de G. Bariţiu şi semnată de 1493 români este predată Curţii Imperiale de la Viena, de către Ioan Raţiu. Petiţia conţinea protestul românilor  împotriva votării, de către Dieta de la Cluj, a alipirii Transilvaniei la Ungaria.

 

1867

 

15 mai, Bucureşti

Ia naştere Societatea Transilvania, cu scopul de a strânge legăturile „de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”.

20 iunie, Viena

Împăratul Franz Joseph I abrogă legile privind „egala îndreptare a naţiunii române cu celelalte naţionalităţi şi religii” şi „oficialitatea limbii române în Transilvania”.

14-16 august, Cluj

A şaptea Adunare Generală. Lucrările au fost conduse de Iacob Bologa. La iniţiativa lui Iacob Mureşanu, s-a discutat despre înfiinţarea unei Academii de drepturi în limba română. S-a aprobat tipărirea revistei Transilvania. A fost ales ca preşedinte al Asociaţiunii Vasile Ladislaau Pop iar ca vicepreşedinte Ioan Hannia.

8/20 august, Bucureşti

Societatea literară devine Societatea Academică Română. S-a ales un birou format din: Ion Heliade Rădulescu – preşedinte, Timotei Cipariu – vicepreşedinte şi August Treboniu Laurian – secretar.

 

1868

 

1 ianuarie, Braşov

Apare revista Transilvania (1868-1946), redactată între 1868-1889 de George Bariţiu. Din 1881 apare la Sibiu.

3 mai , Sibiu

În şedinţa ordinară a Comitetului Central, Iacob Bologa propune înfiinţarea unor „reuniuni ţinutale” prin care activitatea Asociaţiunii să se apropie de popor.

15 mai, Blaj

Conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, care protestează împotriva dualismului şi împotriva alipirii Transilvaniei cu Ungaria.

13-14 august, Gherla

A 8-a Adunare Generală a fost condusă de Vasile Ladislau Pop. Vicarul Maramureşului, Mihail Pavel, a cerut completarea statutelor cu un paragraf în care să se prevadă extinderea activităţii Asociaţiunii în comitatele: Maramureş, Satu Mare şi Ugocea. Visarian Roman sugerează înfiinţarea unei tipografii proprii. S-a discutat proiectul lui Iacob Bologa privind „reuniunile ţinutale şi agenturile comunale”. S-a amânat aprobarea lui pentru adunarea generală viitoare. Ilie Măcelariu şi Ioan Popescu propun elaborarea, până la Adunarea Generală de anul următor, a unui proiect de regulament pentru bibliotecă. 

28 septembrie, Sibiu

Are loc primul Congres naţional bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria, unde se adoptă Statutul Organic.

7 decembrie, Budapesta

Parlamentul maghiar votează Legea naţionalităţilor  şi Legea învăţământului. Limba maghiară devine obligatorie. 

 

1869

 

20 februarie, Viena

Printr-o nouă lege, în Austro – Ungaria învăţământul este scos de sub tutela bisericii şi etatizat. Învăţământul românesc va suferi mult.

8 mai , Sibiu

În şedinţa Comitetului Central, biliotecarul Nicolae Cristea prezintă un regulament de funcţionare a biliotecii. Acesta prevedea că Biblioteca Asociaţiunii devine de utilitate publică.

10-11 august, Şomcuta Mare

A 9-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Vasile Ladislau Pop. S-a aprobat înfiinţarea despărţămintelor şi a agenturilor comunale, în scopul apropierii activităţii Asociaţiunii de popor.

4 noiembrie, Budapesta

S-a înfiinţat Fundaţia Gojdu.

7 decembrie, Sibiu

La şedinţa Comitetului Central, spaţiul de acţiune al Asociaţiunii a fost arondat în 22 de despărţăminte cu sediul în oraşele: Braşov şi Trei Scaune (I), Făgăraş (II), Sibiu (III), Sebeş (IV), Miercurea Sibiului, Haţeg, Orăştie (V), Deva (VI), Abrud (VII), Bălgrad (Alba inferioară) (VIII), Baia de Criş (IX), Cluj (X), Şimleul Silvaniei (XI), Dej (XII), Gherla (XIII), Şomcuta Mare (XIV), Năsăud (XV), Bistriţa (XVI),  Reghin (XVII), Turda (XVIII), Târgu Mureş (XIX), Blaj (XX), Sighişoara (XXI) şi Mediaş (XXII). La această adunare s-a aprobat şi Regulametul de funcţionare a Bibliotecii Asociaţiuni. Astfel, ea devine prima bibliotecă publică românească din Ardeal. De asemenea, s-a aprobat ca cei din conducerea Asociaţiunii să intervină la guvernanţi pentru înfiinţarea unei catedre de limba română la Universitatea din Viena.

 


1870

16 ianuarie, Braşov

Ia fiinţă primul despărţământ al Asociaţiunii care cuprindea districtele Braşov şi Trei Scaune şi 57 de comune. Ca director a fost ales protopopul Ioan Petric.

16 februarie, Sebeş

S-a înfiinţat despărţămintul IV Sebeş. Director a fost ales Ilie Măcelariu.

27 februarie, Abrud

S-a întemeiat Despărţământul Abrud (Alba superioară, VII).

4 aprilie Făgăraş

S - a întemeiat despărţământul Făgăraş (II).

13 mai, Sibiu

În şedinţa Comitetului Central s-a constituit o comisie care să elaboreze un program pentru Academia de drepturi.

17 mai, Alba Iulia

S-a înfiinţat Despărţământul Bălgrad (Albei inferioare VIII).

24 iunie, Cluj

S-a întemeiat Despărţământul Cluj (X).

24 iunie, Turda

S-a înfiinţat Despărţământul Turda (XVII).

28 iunie, Blaj

S-a înfiinţat Despărţământul Blaj, cuprinzând întreaga zonă a Târnavelor, Mureşului şi Secaselor. Primul director a fost savantul, canonicul Timotei Cipariu.

4 iulie, Dej

S-a înfiinţat Despărţământul Dej. Primul director a fost protopopul greco-catolic Ioan Colceriu.

8-10 august, Năsăud

A 10-a Adunare Generală. Lucrările ei au fost coordonate de preşedintele Vasile Ladislau Pop. S-a aprobat proiectul înfiinţării unei Academii române de drepturi, apreciată drept: „cestiune de viaţă pentru naţiunea română”.

 De asemenea, s-a propus premierea unor lucrări de agronomie şi acordarea unui premiu pentru „prăsirea de altoi”. Vasile Ladislau Pop a fost reales preşedinte iar ca vicepreşedinte a fost votat Iacob Bologa.

16 octombrie, Deva

S-a constituit oficial ,,Societatea pentru crearea unui fond spre înfiinţarea teatrului naţional român”, sub preşedenţia lui Iosif Hodoş şi având ca secretar pe Iosif Vulcan.

Năsăud

S-a întemeiat Societatea Literară Virtus Romana Rediviva, condusă de directorul liceului grăniceresc prof. Ioan M. Lazăr.

1871

 

11 mai, Sibiu

Comitetul Central al Asociaţiunii a pregătit un memoriu adresat Ministerului Cultelor şi al Instrucţiunii din Pesta în care se cerea înfiinţarea unei universităţi pentru naţiunea română.

De asemenea, Comitetul adresează un apel către Societatea arădană şi cea bucovineană în scopul unirii forţelor pentru înfiinţarea unei Academii de drepturi pentru români.

14 iunie, Sibiu

Se înfiinţează Banca „Albina”.

18 iulie, Sighişoara

S-a înfiinţat Despărţământul Sighişoara (XX). Ca director a fost ales dr. Ioan Şandru.

7-8 august, Făgăraş

A 11-a Adunare Generală s-a desfăşurat sub conducerea vicepreşedintelui Iacob Bologa. S-au adus modificări la Statute. S-a introdus prevederea ca tinerii care beneficiau de stipendii să fie obligaţi ca, după absolvire, să servească în patrie:

25 august, Sibiu

S-a înfiinţat Fundaţiunea „Ioan Iancu”.

 

1872

 

20 februarie, Făgăraş

Adunarea Generală a Despărţământului Făgăraş adoptă hotărârea de a înfiinţa o bibliotecă. Este începutul creării bibliotecilor poporale.

5-6 august, Sebeş

A 12-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Vasile Ladislau Pop. S-au reluat dezbaterile legate de organizarea şi funcţionarea secţiunilor ştiinţifice. George Bariţiu a fost ales preşedinte al secţiunii de istorie, în locul lui Gavril Munteanu care decedase. S-au propus premii pentru lucrări despre Horia şi despre Revoluţia de la 1848. S-a discutat problema publicării manuscriselor lui Gheorghe Şincai şi ale lui Samuil Micu Clain.

S-a dezbătut moţiunea Asociaţiei arădene în legătură cu unificarea ortografiei.

Asociaţiunea susţine înfiinţarea unei catedre de limba română şi literatura română la Universitatea din Viena. Asociaţiunea cere ca la nou creata Universitate Maghiară din Cluj să se predea şi în limba română.

1873

 

Viena

Asociaţiunea a participat cu publicaţii la expoziţia universală .

28 iunie, Sibiu

A decedat Mitropolitul Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii (n. ianuarie 1809, Mişcolţ). „Mărturisesc sincer convingerea mea, că eu problema Asociaţiunii o caracterizez precât de nobilă şi frumoasă, şi unică în felul său astăzi în întreaga noastră naţiune din toate părţile unde se află ea, pre atât şi de serioasă şi grea, pentru că cere o perseverenţă de fier şi un sacrificiu din inimă...” (Andrei Şaguna, 1861).

11-12 august, Deva

Adunarea Generală nu s-a ţinut din cauza epidemiei de holeră.

17 noiembrie, Sibiu

În cadrul ASTREI s-a înfiinţat Fundaţiunea „Nicolae Marinoviciu”.

 

1874

 

2/14 aprilie, Reghin

S-a înfiinţat Despărţământul Reghin. Ca preşedinte a fost ales proprietarul Ioan P. Maior.

10-11 august, Deva

 A 13–a Adunare Generală s-a desfăşurat sub conducerea preşedintelui Vasile Ladislau Pop. S-a constatat că secţiunile ştiinţifice – literare nu şi-au început activitatea. S-a aprobat ca Adunarea Generală de la anul să aibă loc la Lugoj.

 

1875

 

17 februarie, Budapesta

A decedat preşedintele Asociaţiunii Vasile Ladislau Pop. „Ideea înfiinţării Asociaţiunii trebuie să o considerăm ca pe o inspiraţie divină …” (Vasile Ladislau Pop, 1874). A fost înmormântat la Reghin.

17 iulie, Alba Iulia

Adunarea Generală extraordinară, condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa. S-a hotărât ca Adunarea Generală ordinară să nu se desfăşoare la Lugoj, ci la Reghin. Hotărârea de strămutare a locului Adunării Generale s-a datorat faptului că Asociaţiunea putea fi acuzată că încalcă Statutele deoarece ea nu avea aprobarea să acţioneze şi în Banat.

29 august, Reghin

A 15-a Adunare Generală, a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa. La mormântul lui Vasile Ladislau Pop s-a adus un omagiu celui de al doilea preşedinte al Asociaţiunii. A fost aleasă noua conducere a Asociaţiunii: Iacob Bologa – preşedinte, Ioan V. Rusu – vicepreşedinte, George Bariţiu - secretar I, Visarion Roman – secretar II.

 

1876

 

6 iulie, Târgu Mureş

S-a înfiinţat Despărţământul Cercuar XIX al Mureş - Oşorheiului (Scaunul Mureşului). Ca director a fost ales Dimitrie Fogaroşi.

10-12 august, Sibiu

 A -16-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Iacob Bologa.  La propunerea lui Rubin Patiţa, Adunarea Generală a aprobat înfiinţarea unei şcoli de fete la Câmpeni, sub auspiciile Asociaţiunii şi ale Reuniunii femeilor române din Braşov. S-a discutat despre modalităţile de impulsionare a creaţiilor literare originale.

 

1877

 

5-7 august, Blaj

A 17-a Adunare Generală a ales o nouă conducere: Timotei Cipariu – preşedinte, Iacob Bologa – vicepreşedinte, George Bariţiu – secretar I şi Iosif Hodoş - secretar II. S-a încercat o nouă impulsionare a activităţii secţiunilor ştiinţifice literare, alegându-se ca preşedinţi: secţia de istorie – George Banţiu, secţia de filologie – Timotei Cipariu şi secţia de ştiinţele naturii – Pavel Vasici. Timotei Cipariu a donat Asociaţiunii un ,, lot de stat,, în valoare de 500 florini.

 


 

1878

 

4-5 august, Şimleu

A 18-a Adunare Generală a fost condusă de George Bariţiu, preşedintele şi vicepreşedinţii erau bolnavi. A fost omagiat poetul Vasile Alecsandri, premiat de Societatea Limbilor Romanice de la Montpellier pentru poemul „Cântecul gintei latine”. Dezbateri aprinse au avut loc relativ la conţinutul şi profilul revistei Transilvania.

 

1879

 

Ianuarie, Sibiu

 Comitetul Central, în conformitate cu concluziile Adunării Generale de la Şimleu (1878), a hotărât să sisteze apariţia revistei Transilvania iar în locul ei să apară Analele Asociaţiunii, acestea urmând să publice cu prioritate documentele oficiale ale societăţii. Dar, în acest an nu vor apărea nici Analele.

Martie, Bucureşti

Societatea Academică Română s-a transformat în Academia Română.

11 iunie, Budapesta

Parlamentul ungar a dat o nouă lege şcolară – prima lege Trefort (Trefort Agoston – Ministrul Instrucţiei şi Cultelor), care prevedea obligativitatea predării limbii maghiare în toate şcolile elementare, inclusiv în cele confesionale.

3-4 august, Sighişoara

A 19-a Adunare Generală. Anania Trombiţaş propune înfiinţarea unei Şcoli superioare pentru fete. Au fost aleşi ca membri de onoare Vasile Alecsandri şi eruditul ceh dr. Urban Jarnik (prezent la lucrările adunării). S-au discutat modalităţile de încurajare a elaborării şi a tipăririi operelor originale şi premiere a celor mai valoroase. S-au dezbătut modalităţile de instruire a ţăranilor pentru a practica o agricultură modernă şi eficientă.

Reghin

Proprietarul Ioan Pop Maior, membru fondator al Asociaţiunii, a lăsat prin testament 2000 florini pentru Asociaţiune.

 


 

1880

 

Sibiu

Apar Analele Asociaţiunii.

7-9 august, Turda

A 20–a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Iacob Bologa. Din partea gazdelor oaspeţii au fost salutaţi de dr. Ioan Raţiu. S-a adoptat propunerea secţiei de ştiinţe naturale de a se înfiinţa un muzeu istorico-natural la Sibiu. Profesorul năsăudean A. P. Alexi a donat o colecţie de plante. S-a votat Regulamentul secţiilor ştiinţifice. A. P. Alexi a propus reluarea tipăririi revistei Transilvania începând cu anul viitor. S-au discutat posibilităţile înfiinţării de şcoli pentru ţărani. S-a discutat şi aprobat propunerea Comitetului Central ca în 1881, la Sibiu, să se organizeze o expoziţie agricolă şi industrială naţională. A fost realeasă conducerea Asociaţiunii: Timotei Cipariu – preşedinte, Iacob Bologa – vicepreşedinte, George Bariţiu – secretar I, Iosif Hodoş - secretar II.

2 decembrie, Sibiu

Comitetul Central al Asociaţiunii a adoptat ,,Apelul către poporul românesc în cauza expoziţiei naţionale care se va organiza în august 1881, la Sibiu”.

 

1881

 

1 ianuarie, Sibiu

Revista Transilvania reapare la Sibiu sub redacţia lui George Bariţiu.

12-14 mai, Sibiu

Conferinţa Naţională de la Sibiu, cuprinzând delegaţia din cercurile electorale din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, hotărăşte crearea Partidului Naţional Român (P.N.R.). Obiectivele culturale din program sunt ale Asociaţiunii.

21 august, Năsăud

Înfiinţarea Despărţământului Năsăud. Primul preşedinte a fost ales Constantin Moisil.

27-29 august, Sibiu

A 21–a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Timotei Cipariu. Cu acest prilej s-a inaugurat expoziţia etnografică şi de economie casnică. S-a renunţat la cuvântul „naţională” la presiunea autorităţilor.

1882

 

6 martie, Sibiu

În Şedinţa Comitetului Central, Eugen Brote a propus să se construiască un nou sediu pentru Asociaţiune, care să găzduiască şi un muzeu şi colecţiuni etnografice.

27 – 29 august, Dej

A 22-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa. S-a aprobat înfiinţarea unei staţii meteorologice, sub auspiciile Asociaţiunii.

23 noiembrie, Sibiu

Asociaţiunea a cumpărat pe str. Morii (azi Andrei Şaguna) o casă şi un intravilan corespunzător.

 

1883

 

9 marite, Sibiu

Adunarea de protest a românilor, sub preşedinţia lui G. Bariţiu, împotriva celei de a doua Legi şcolare Trefot, care accentua maghiarizarea învăţământului.

29 august – 1 septembrie, Braşov

 A 23–a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Iacob Bologa. S-a aprobat construirea unui local pentru Şcoala civilă de fete, cu sediul la Sibiu. S-a decis ca fondurile adunate pentru Academia de drept să fie utilizate la construirea Şcolii civile superioare de fete. S-au desfăşurat alegeri, fiind aleşi: Timotei Cipariu – preşedinte, Iacob Bologa – vicepreşedinte, George Bariţiu – secretar I, Daniil P. Barcianu – secretar II.

Sibiu

S-a înfiinţat Şcoala Civilă Primară de fete.

 

1884

 

26 aprilie, Sibiu

Apare ziarul Tribuna, condus, iniţial, de Ioan Slavici

17-18 august, Orăştie

A 24-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa. Participanţii au reţinut solicitarea Reuniunii Femeilor din Abrud pentru înfiinţarea unei şcoli civile de fete.

 

1885

 

Iulie, Budapesta

Apare periodicul ştiinţific, condus de Corneliu Diaconovici.

Sibiu

A decedat Visarion Roman.

29-30 august, Gherla

A – 25-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa. S-a anunţat că la sfârşitul anului 1884 existau în Biblioteca Asociaţiunii 1887 de titluri, în 5620 volume.

30 august, Cluj

Ca o contrapondere la Asociaţiune, se înfiinţează, cu sprijinul financiar şi politic al statului ungar, Societatea pentru cultura maghiarilor din Transilvania (EMKE).

 

1886

 

8-9 august, Alba Iulia

A 26-a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Iacob Bologa. Ion Pop Reteganul a propus înfiinţarea unei şcoli româneşti la Gherla. La propunerea lui Rubin Patiţa s-a hotărât ca revista Transilvania să fie trimisă gratuit nu numai membrilor fondatori, ci tuturor celor care îşi plătesc regulat taxele. S-a reales conducerea Asociaţiunii: Timotei Cipariu-preşedinte, Iacob Bologa – vicepreşedinte, George Bariţiu – secretar I şi Daniil Popovici Barcianu – secretar II.

15 septembrie, Sibiu

S-a inaugurat Şcoala Civilă de Fete cu internat. Primul director a fost Daniil Popovici Barcianu.

 

1887

 

28-29 august, Sibiu

A 27-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Iacob Bologa, preşedintele Timotei Cipariu fiind foarte bolnav. S-a elogiat reuşita ridicării edificiului pentru Şcoala Civilă Superioară de Fete. S-a considerat că „femeia este baza şi decorul neamului românesc” .

3 septembrie, Blaj

A decedat Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade) „Asociaţiunea este şi va rămâne un reazim naţionalităţii române ...” (Timotei Cipariu, 1861).

 

1888

 

22 februarie, Sibiu

În cadrul ASTREI s-a înfiinţat Fundaţiunea „Gr. Filepp”.

26 februarie, Bucureşti

Se inaugurează Ateneul Român.

18 mai, Sibiu

A decedat Iacob Bologa (n. 7 decembrie 1817, Marpod) „Rogu-vă, aveţi grijă de Asociaţiune şi tinerele sale instituţii”. (Iacob Bologa, 1888).

5-6 august, Abrud

A 23-a Adunare Generală a fost condusă de George Bariţiu. S-a adus un omagiu celor doi cărturari trecuţi la cele veşnice: Timotei Cipariu şi Iacob Bologa. Comitetul Asociaţiunii a fost însărcinat cu realizarea biografiilor şi a portretelor preşedinţilor de până atunci, iar portretele vor fi aşezate în sala festivă a Şcolii de Fete. S-a propus ca „lăsământul” lui Avram Iancu să se împartă egal pentru subvenţionarea şcolilor de fete din Câmpeni şi Abrud. „Prin aclamaţiuni, cu o generală însufleţire”, George Bariţiu a fost ales preşedinte al Asociaţiunii. Ca vicepreşedinte a fost votat Nicolae Popea, arhimandrit şi vicar arhiepiscopesc. S-a propus o împărţire a zonei de acţiune a Asociaţiunii în 33 de despărţămintte. Despărţămintele noi erau: Bran, Sălişte, Orăştie, Brad, Ludoş, Rupea, Agnita, Mediaş, Dumbrăveni, Târnăveni şi Trei Scaune.

6 decembrie, Sibiu

Comitetul Asociaţiunii ia act de hotărârea Ministerului de interne (adresa 70171/24 octombrie 1888), de neconfirmare a alegerii lui Nicolae Popea ca vicepreşedinte.

 

1889

 

Sibiu

Se editează primul volum din cele trei din lucrarea Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă, de George Bariţiu.

27-29 august, Făgăraş

A 29-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele George Bariţiu. S-a discutat oportunitatea realizării unor scrieri instructive pe diferite teme care să se adreseze poporului, cele mai valoroase urmau să fie premiate. De asemena, s-a pus problema vitalizării secţiunilor ştiinţifice. S-a raportat inaugurarea Şcolii Civile de Fete cu internat în Oraviţa. S-a ales conducerea Asociaţiunii: George Bariţiu – preşedinte, Ilarion Puşcariu – vicepreşedinte, Ioan Popescu – secretar I şi Ioan Crişan – secretar II.

 

1890

 

Sibiu

Apare volumul II din Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă, de George Bariţiu.

27-28 august, Reghin

A 30-a Adunare Generală a fost prezidată de preşedintele George Bariţiu. S-a aprobat arondarea zonei de acţiune a Asociaţiunii în 34 de despărţăminte. S-a pus în discuţie realizarea unor broşuri pentru popor, care să fie incluse în colecţia Biblioteca Poporală a Asociaţiunii.

5 decembrie, Mediaş

S-a înfiinţat Despărţământul Mediaş. Ca preşedinte a fost ales protopopul Ioan Moldovan.

29 decembrie, Bucureşti

Se formează Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor, pentru sprijinirea, „pe baza culturii naţionale” a întreagului neam românesc.

 

1891

 

Ianuarie, Budapesta

Parlamentul Ungar votează o nouă lege şcolară prin care limba maghiară devine obligatorie şi în grădiniţele şi căminele pentru copii.

Sibiu

Apare volumul III din Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă”, de George Bariţiu.

16-17 august, Haţeg

A 31-a Adunare Generală. Ea a fost condusă de preşedintele George Bariţiu. Gazdele au organizat o expoziţie etnografică şi a economiei de casă. Adunarea a recomandat ca acest exemplu să fie extins. S-a apreciat gestul nobil al inginerului Ioan Oltean care a donat Asociaţiunii, prin testament, suma de 100000 lei. Participanţii la adunare au hotărât realizarea Cărţii de Aur, în care să se treacă numele tuturor binefăcătorilor care au donat Asociaţiunii peste 500 florini. S-a hotărât, de asemenea, ca portretele în ulei ale preşedinţilor decedaţi ai Asociaţiunii să fie aşezate în Sala festivă a Şcolii Asociaţiunii.

 

1892

 

Martie, Sibiu

Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român definitivează textul Memorandum-ului, redactat de Iuliu Coroianu.

Mai, Viena

Conducătorii P.N.R., însoţiţi de 300 de delegaţi nu sunt primiţi de împărat pentru a prezenta Memorandumul.

27-28 august, Sibiu

Cea de a 32-a Adunare Generală era planificată la Blaj, dar s-a ţinut la Sibiu din cauza decesului Mitropolitului greco-catolic Ioan Vancea. Lucrările Adunării au fost prezidate de preşedintele George Bariţiu. Acesta a insistat pe caracterul laic al Asociaţiunii, dar şi strânsele legături cu biserica. Arsenie Vlaicu a propus deplasarea dezbaterilor din adunările generale de la problemele administrative spre cele literare şi ştiinţifice. S-a aprobat suma de 2000 florini pentru tipărirea Documentelor istorice strânse de Ioan cavaler de Puşcariu. Au avut loc alegeri, fiind aleşi: George Bariţiu – preşedinte, Ioan Puşcariu – vicepreşedinte, Zaharia Boiu – secretar I şi Amos Frâncu – secretar II. În Comitet a fost cooptat Cornel Diaconovici, secretar I şi viitorul coordonator al Enciclopediei Române.

2 noiembrie, Sibiu

S-a înfiinţat fundaţiunea „Dr. Ioan Moga”.

 

1893

 

23 martie, Bucureşti

George Bariţiu a fost ales preşedintele Academiei Române.

3 mai, Sibiu

A decedat George Bariţiu (n. 24 mai 1812, ) „De nu ar mai fi făcut nimic românii în 1860, (…) posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoştinţă pentru înfiinţarea Asociaţiunii (…) ea a fost un bold spre a înfiinţa în tot corpul naţiunei din toate stările locuite de români şi alte părţi, spre aceleaşi scopuri, diverse societăţi sau reuniuni … „ (George Bariţiu, 1891).

Iulie, Sibiu

Conferinţa Naţională a PNR protestează împotriva procesului intentat memorandiştilor.

22-23 octombrie, Năsăud

A 33-a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Ilarion Puşcariu. Discuţiile s-au axat pe unificarea ortografiei şi pe necesitatea strângerii documentelor istorice care să pună în evidenţă identitatea poporului român. Au avut loc alegeri parţiale: Ioan Micu Moldovan – preşedinte şi Ioan Pop Reteganul – secretar II, în locul lui Amos Frâncu care demisionase.

 

1894

 

Aprilie – mai, Cluj

Procesul memorandiştilor.

Iulie, Budapesta

Guvernul Ungar interzice activitatea PNR.

26-27 august, Sebeş

A 34-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Ioan Micu Moldovan. În cadrul acestei adunări, s-a insistat pe crearea în comune de agenturi (cercuri) şi introducerea bibliotecilor ambulante. A avut loc şi o alegere parţială: Vasile Bologa – secretar I în locul lui Ioan Pop Reteganul care demisionase.

 

1895

 

7 februarie, Sibiu

În şedinţa Comitetului Central al Asociaţiunii s-a decis editarea Enciclopediei Române sub conducerea lui Cornel Diaconovici.

27-28 august, Blaj

A 35-a Adunare Generală a fost prezidată de preşedintele Ioan Micu Moldovan. Acesta a accentuat rolul şi meritele despărţămintelor în desfăşurarea programelor Asociaţiunii şi a evidenţiat interesul tot mai mare al românilor faţă de aceasta. S-a propus ca Asociaţiunea să sprijine reunificarea bisericilor româneşti, pentru concentrarea energiilor în folosul culturii naţionale. Reputatul lingvist Gustav Weigand a fost ales membru onorar al Asociaţiunii. Au loc alegeri pentru următorii trei ani: Ioan Micu Moldovan – preşedinte, Ilarion Puşcariu – vicepreşedinte, Cornel Diaconovici – secretar I şi Vasile Bologa – secretar II.

19 septembrie, Viena

Sub presiunea opiniei publice europene şi a intervenţiilor diplomatice ale României, inclusiv ale Regelui Carol I, împăratul îi graţiază pe memorandişti.

29 decembrie, Pesta

Prin Rescriptul nr. 1484/29 decembrie 1895, se solicita conduceri Asociaţiunii ca în statute şi în numele societăţii să se înlocuiască cuvintele „poporul român” cu „locuitorii cu buze valache ai Ungariei” deoarece în imperiul austro-ungar există o tendinţă vizibilă de integrare a minorităţilor. Se mai cerea ca activitatea Asociaţiunii să se limiteze la activitatea economică. Conducerea Asociaţiunii a cerut ministerului să renunţe la aceste cerinţe, fiind nejustificate şi jignitoare la adresa românilor. Este interzisă activitatea a 11 despărţăminte, a unora dintre cele mai active, între care Cluj, Orăştie, Deva, Alba Iulia.

 

1896

 

 

 

25 iunie, Sibiu

În cadrul ASTREI s-a înfiinţat Fundaţiunea „Dr. Ioan Nechita”.

11 august, Budapesta

A fost emis al doilea Rescript ministerial, nr. 785/11 august 1896, prin care se insista pe modificarea denumirii Asociaţiunii, susţinând că termenul „Transilvană” nu este identic cu maghiarul „erdely reszi”.

26-28 august, Lugoj

A 36 –a Adunare Generală a avut loc în afara graniţelor Transilvaniei şi a fost condusă de preşedintele Ioan Micu Moldovan. S-a aprobat ca Rusaliile să devină zi a Asociaţiunii. A fost salutată apariţia primului fascicul din Enciclopedia Română. La aceeaşi adunare s-a apreciat că problema înfiinţării unui muzeu naţional devine o preocupare strigentă. Cornel Diaconovici, primul secretar, va fi în fruntea demersurilor pentru înfiinţarea acestui muzeu. Reapar Analele Asociaţiunii incluse în revista Transilvania, pentru partea oficială din activitatea Asociaţiunii.

15 septembrie, Sibiu

Comitetul Asociaţiunii decide să transmită ministerului ungar că se menţine vechea denumire a Asociaţiunii.

28 septembrie, Sibiu

În şedinţa extraordinară a Comitetului Central, s-a hotărât cumpărarea unui teren destinat construirii unei Case Naţionale la Sibiu, aflat în vecinătatea edificiului Asociaţiunii.

 

1897

 

6 ianuarie, Budapesta

Autorităţile emit al treilea Rescript, nr. 1310/6 ianuarie 1897, în care se atrăgea atenţia că numele vechi al Asociaţiunii este „greşit din punct de vedere al dreptului public şi în contrazicere cu legile ţării”. Mai mult, se propun conducerii Asociaţiunii denumirile „Asociaţiunea literară şi culturală a românilor din Ungaria” sau „Asociaţiunea literară şi culturală a cetăţenilor din Ungaria cu naţionalitatea rumână”.

4 februarie, Sibiu

În şedinţa de comitet se analizează încercările repetate ale autorităţilor de forţare a schimbării denumirii Asociaţiunii. Analizând gravitatea situaţiei pentru existenţa Asociaţiunii, s-a decis convocarea unei Adunării Generale extraordinare, la Sibiu, în zilele 10-11 martie 1897.

10-11 martie, Sibiu

Adunarea Generală extraordinară (a 37 -a) a fost condusă de preşedintele Ioan Micu Moldovan. Acesta a apreciat că pentru salvarea Asociaţiunii, trebuie eliminat din denumirea Asociaţiuni cuvântul „Transilvană”. Elie Daianu a propus să se accepte această eliminare, dar să se introducă pentru Asociaţiune formularea prescurtată de ASTRA, nume derivat din contopirea primelor doua litere din Asociaţiune cu primele trei litere din Transilvană. Aşa a devenit ASTRA o stea luminoasă şi benefică ce cerul înnorat al românilor ardeleni, cu titlul: Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român – ASTRA. Un număr de 14 membrii din cei prezenţi n-au acceptat modificarea. Amos Frâncu, în semn de protest, a renunţat la calitatea de membru în Comitetul Central al Asociaţiunii.

27-28 august, Mediaş

A 38-a Adunare Generală a fost prezidată de preşedintele Ioan Micu Moldovan. S-au discutat şi aprobat modificările la statute, în care scopul Asociaţiunii era formulat mai larg şi mai aproape de preocupările ei reale. S-au făcut propuneri importante pentru viitoarea activitate a ASTREI: înfiinţarea Muzeului Naţional al Românilor Ciscarpatini, a unei case Naţionale, a unui internat pentru băieţi la Cluj. După discuţii aprinse, s-a aprobat ridicarea unei Case Naţionale la Sibiu, pe strada Morii nr. 6, care va găzdui: un muzeu istoric şi etnografic, colecţii arheologice şi numismatice, Biblioteca Asociaţiunii, o sală de conferinţe şi de spectacole, biroul Asociaţiunii şi arhiva. S-a anunţat importanta donaţie de 20000 franci, a profesorului Stroe S. Belloescu, originar din Săcele Braşov, pentru constituirea unei fundaţii în memoria părinţilor săi, Stana şi Stroe Belloiu.

Decembrie, Budapesta

Parlamentul maghiar votează Legea de maghiarizare a numelor de localităţi.

 

1898

 

11 iulie, Lugoj

S-a constituit Despărţământul ASTRA Lugoj.

August, Sibiu

Apare Primul volum din Enciclopedia Română.

27-28 august, Beiuş

A 39-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Ioan Micu Moldovan. În discuţii s-a insistat pe necesitatea activităţii secţiunilor ştiinţifice. S-a luat hotărârea ca ASTRA să stabilească relaţii cu alte asociaţii. Adunarea generală a însărcinat Comitetul Central să insite „pentru ştergerea taxelor de vamă impuse productelor noastre literare din Regatul României”.  Au fost realeşi: Ioan Micu Moldovan – preşedinte, Ilarion Puşcariu – vicepreşedinte, Cornel Diaconovici – secretar I.

 

1899

 

27-28 august, Deva

A 40-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Ilarion Puşcariu. S-a aprobat Regulamentul pentru înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor poporale ale Asociaţiunii. Secretarul I, Corneli Diaconovici, a prezentat un raport despre mişcarea literară românească. S-au stabilit sediile şi componenţa secţiunilor ştiinţifice: secţiunea istorică, cu sediul la Sibiu şi având ca preşedinte pe Vicenţiu Babeş; secţiunea literară, cu sediul la Braşov, având ca preşedinte pe Athanasie Marienescu; secţiunea ştiinţe naturale, cu sediul la Rodna, având ca preşedinte pe Florian Porcius; secţiunea şcolară, cu sediul în Blaj, având ca preşedinte pe Vasile Hossu; secţiunea economică cu sediul la Sibiu, având ca preşedinte pe Partenie Cosma. S-a discutat despre iniţiativa de construire a Casei Naţionale şi modalităţile de a aduna fondurile necesare. La iniţiativa lui Cornel Diaconovici s-a hotărât începerea publicării primei colecţii de cărţi – Biblioteca Poporală a Asociaţiunii (până în 1947 se vor publica 296 de titluri în această colecţie, dintre care 36 calendare). Primul volum apărut în această colecţie din 1900 este Povestiri din viaţa ţăranilor români  de Ion Pop Reteganul.

 

 

 

1900

 

29 iulie, Sibiu

A luat fiinţă Fundaţiunea „Ioan Russu”

Sibiu,

Apare volumul al II-lea al Enciclopediei Române.

2 august, comuna Sanislău

Adunarea Generală a Despărţământului Sătmar a fost oprită de protoretorul din Carei.

9-10 septembrie, Băile Herculane

A 41-a Adunare Generală a fost prezidată de preşedintele Ioan Micu Moldovan şi s-a desfăşurat sub deviza „Unitis cum viribus”. ASTRA a dăruit localniclior 1000 exemplare de scrieri pentru popor. S-a prezentat şi s-a adoptat un Regulament al secţiunilor ştiinţifico – literare, pregătit de Comitetul Asociaţiunii. 

 

1901

 

13 ianuarie, Carei

Vicecomitele de Sătmar a ordonat pretorului de Caroi să interzică desfăşurarea Adunării Generale a despărţământului Sătmar.

21-22 septembrie, Sibiu

A 42 - a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Ilarian Puşcariu. Iniţial ea trebuiea să se desfăşoare la Lipova, dar conducerea despărţământului a solicitat organizarea ei în alt oraş. S-a desfăşurat o serbare populară la care au participat 1000 de ţărani din împrejurimi, prilej cu care s-au distribuit gratuit cărţi. Deoarece preşedintele Ioan Micu Moldovan îşi prezentase demisia iar Ilarian Puşcariu s-a retras, la alegeri au ieşit: Alexandru Mocsonyi – preşedinte, Iosif Sterca Şuluţiu – vicepreşedinte şi Cornel Diaconovici – secretar I.

 

1902

 

Sibiu,

Asociaţiunea iniţiază colecţia „Biblioteca profesiunilor industriale”, în scopul publicării unor broşuri şi cărţi tehnice în limba română.

24 iunie, Sibiu

A luat fiinţă Fundaţiunea „Demetriu Suciu”.

14-15 septembrie, Oraviţa

A 43-a Adunare Generală a fost prezidată de preşedintele Alexandru Mocsonyi. Acesta a afirmat răspicat că „lupta pentru cultură nu este altceva decât lupta pentru existenţa naţională”.

19 octombrie, Sibiu

S-a deschis Expoziţia industrială organizată de Reuniunea de agricultură şi Reuniunea Sodalilor din Sibiu. Aceasta s-a bucurat de spijinul ASTREI. Dimitrie Comşa o considera ca o a treia mare expoziţie patronată de Asociaţiune.

 

1903

 

9-10 august, Baia Mare

A 44-a Adunare Generală a fost condusă de Partenie Cosma. S-a salutat faptul că Maramureşul s-a aliniat la idealurile de solidaritate ale ASTREI. A fost anunţată apariţia ultimei fascicule din Enciclopedia Română.

3 octombrie, Bucureşti

Asociaţiunea participă la Expoziţia Naţională, expunând planurile Casei Naţionale şi o parte din publicaţiile ei, obţinând medalia de aur pentru Biblioteca Poporală a Asociaţiunii, Şcoala civilă de fete şi Enciclopedia Română.

1904

 

Sibiu,

Apare volumul al III-lea al Enciclopediei Române.

22-23 septembrie, Timişoara

A 45-a Adunare Generală, în lipsa preşedintelui şi vicepreşedintelui, a fost condusă de Liviu Lemenyi. A fost salutată cu mare bucurie finalizarea tipăririi Enciclopediei Române, prima din sud-estul Europei. S-a luat act de retragerea lui Alexandru Mocsonyi din funcţia de preşedinte, fiind confirmat preşedinte de onoare, iar în fruntea ASTREI au fost aleşi: Iosif Sterca Şuluţiu – preşedinte, Atanasie Marienescu – vicepreşedinte şi Cornel Diaconovici – secretar I. La această adunare, Emanuil Ungureanu, preşedintele Despărţământului Timişoara afirma: „în zadar vom cânta Deşteaptă-te Române, dacă alte neamuri vor cumpăra holdele şi moşiile Românilor”.

 

1905

 

19-20 august, Sibiu

A 46-a Adunare Generală, desfăşurată într-o atmosferă de mare entuziasm naţional, a fost prezidată de preşedintele Iosif Sterca Şuluţiu. S-a inaugurat Casa Naţională a ASTREI, având scris pe frontispiciu Muzeul Asociaţiunii deoarece autorităţile n-au permis să se scrie Casa Naţională. Noul edificiu cuprindea Biblioteca ASTREI, Muzeul Asociaţiunii, o sală de spectacole şi sediul Comitetului Central. Cu acest prilej s-a organizat şi o expoziţie cu două sectoare: etnografic, al doilea de istorie şi cultură. La serbări au fost prezenţi mitropoliţii Ioan Meţianu şi Victor Mihaly, Nicolae Iorga, Iosif Vulcan, Gheorghe Pop de Băseşti, Dimitrie Onciul, Octavian Goga, Sextil Puşcariu, Tiberiu Brediceanu.

 

1906

 

13 martie, Budapesta

Guvernul Ungar a interzis Asociaţiunii să participe la Expoziţia Jubiliară de la Bucureşti. În urma intervenţiilor repetate ale lui Iosif Sterca Şuluţiu – preşedintele ASTREI şi ale Regatului României, Guvernul Maghiar a cedat, dându-şi acordul afirmativ.

6 iunie, Bucureşti

Asociaţiunea participă la Expoziţia Jubiliară dedicată împlinirii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Cu prilejul acestei Expoziţii, Octavian Goga s-a logodit cu Hortensia Cosma, slujba fiind oficiată de episcopul Elie Miron Cristea. 

21-22 septembrie, Braşov, Sibiu,

A 47-a Adunare Generală s-a desfăşurat în Sala Festivă a Gimnaziului greco-ortodox şi a fost condusă de vicepreşedintele Andrei Bârseanu. S-a făcut propunerea ca ASTRA să-şi extindă activitatea în Munţii Apuseni. Ca secretar I a fost ales Octavian Goga deoarece Cornel Diaconovici a demisionat şi s-a mutat la Bucureşti.

 

1907

 

14 ianuarie, Sibiu

Apare sub auspiciile ASTREI revista Ţara Noastră editată de Octavian Goga. Publică literatură patriotică, inspirată din viaţa satului.

Martie-Aprilie, Budapesta

Parlamentul ungar votează o nouă lege şcolară (legea Apponyi), prin care se prevede desfiinţarea şcolilor confesionale româneşti slovace şi sârbe. În perioada 1908-1910 au fost desfiinţate 420 de şcoli româneşti.

21-22 septembrie, Bistriţa

A 48-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Andrei Bârseanu. Adunării i-au fost prezentate Statutul despărţământului Bistriţa, al Societăţii pentru Fond de teatru român şi al Asociaţiunii naţionale pentru cultura poporului român din Arad. S-a ales un nou Comitet Central, în frunte cu Iosif Sterca Şuluţiu – preşedinte, Andrei Bârseanu – vicepreşedinte şi Octavian Goga – secretar I.

 

1908

 

7-8 august, Şimleu

A 49-a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Andrei Bârseanu. S-a aprobat publicarea lucrării „Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune română de pe teritoriul statului ungar”, a autorilor Silvestru Moldovan şi Nicolae Togan. S-au exprimat opinii pentru publicarea unei reviste de ţinută ştiinţifică. Tot la această adunare s-a lansat concursul pentru „Cel mai bun abecedar pe seama adulţilor analfabeţi din sânul poporului român”.

21 august, Târgu Lăpuş

A luat fiinţă Despărţământul ASTRA Târgu Lăpuş. Primul preşedinte a fost dr. avocat Gavril Buzura.

 

1909

 

20 martie, Sibiu

A decedat Alexandru Mocsonyi (n. 4 noiembrie 1841), preşedinte al ASTREI între 1901-1904.

Sibiu,

S-a inaugurat colecţia de cărţi „Biblioteca tineretului”.

11 septembrie, Sibiu

Înfiinţarea Fundaţiunii „Dr. Gh. Anca”.

12-13 octombrie, Sibiu

A 50-a Adunare Generală a avut loc în Sala Festivă a Casei Naţionale, fiind condusă de vicepreşedintele Andrei Bârseanu. A fost omagiat Mitropolitul Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii, cu prilejul centenarului naşterii. S-a propus publicarea anuală a unui Calendar al ASTREI, care să fie oferit gratuit membrilor, şi înfiinţarea unei secţiuni agronomice. S-a cerut conducerii Asociaţiunii să se facă eforturi pentru publicarea documentelor referitoare la istoria patriei, existente în arhivele din Viena.

 

1910

 

18-19 septembrie, Dej

A 51-a Adunare Generală s-a desfăşurat sub preşedenţia vicepreşedintelui Andrei Bârseanu. Acesta şi-a exprimat dezamagirea că oficialităţile dualiste duc o politică împotriva drepturilor naturale ale românilor.

S-a anunţat că Gheorghe Anca din Oraviţa şi-a lăsat averea, în valoare de 40000 coroane, Asociaţiunii. Generosul binefăcător al ASTREI, basarabeanul Vasile Stroescu, a fost ales membru onorar al Asociaţiunii. De asemenea, s-a anunţat că în iarna anului 1908-1909 au fost organizate 35 de cursuri pentru analfabeţi, în 12 despărţăminte, învăţând scrisul şi cititul 555 de persoane. Au fost realeşi: Iosif  Sterca Şuluţiu – preşedinte şi Andrei Bârseanu – vicepreşedinte.

 

1911

 

Ianuarie, Baia Sprie                

Familia dr. Grigorie Săndeanu a donat toată averea Asociaţiunii pentru înfiinţarea unei fundaţii cu acelaşi nume.

18 martie, Sibiu

A decedat preşedintele Asociaţiunii, Iosif Sterca Şuluţiu (n. 10 septembrie 1827, Câmpeni). Crezul său naţional era tranşant: „Noi nici că intrăm în raiu, dacă nu putem intra ca români, cu limba şi legea noastră strămoşească”.

18 mai, Sibiu

În şedinţa Comitetului Central s-a stabilit ca secţiunea economică a ASTREI să studieze posibilitatea organizării ţăranilor în cooperative.

7 august, Poiana Ţapului

A murit prietenul Astrei, Badea Cârţan.

 

21 august, Sibiu

Înfiinţarea în cadrul ASTREI a Fundaţiunii „M. Albon”, în scopul acordării de stipendii.

August, Vişeul de Sus

S-a constituit Despărţământul ASTRA din localitate. Ca preşedinte a fost ales pr. Emil Bran din Dragomireşti.

28-29 august, Blaj

Are loc Adunarea Jubiliară (a 52-a) dedicată împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii. Au participat cei doi mitropoliţi (ortodox şi greco catolic), toţi episcopii şi invitaţii din ţară, dintre care amintim pe: Nicolae Iorga, Aurel Vlaicu, Ion Luca Caragiale etc. A fost considerată una dintre cele mai reuşite adunări astriste. Rapoartele sintetice pe diferite teme au evidenţiat bogata activitate desfăşurată de Asociaţiune de-a lungul celor 50 de ani. S-a aprobat suma de 1000 de coroane pentru ridicarea, la Sibiu, a busturilor lui George Bariţiu şi Mihai Eminescu. S-au adus mulţumiri boierului basarabean Vasile Stroescu pentru donaţia de 70000 de coroane. A fost ales ca preşedinte al ASTREI Andrei Bârseanu iar ca vicepreşedinte, dr. Vasile Suciu din Blaj. Deasupra Câmpiei Libertăţii a zburat Aurel Vlaicu pentru prima oară în Transilvania.

 

1912

 

1 ianuarie, Sibiu

Înfiinţarea, în cadrul ASTREI, a Fundaţiei „S. Munteanu” pentru scopuri culturale.

5 septembrie, Miercurea Sibiului

Magistratul Sibiului a respins cererea Conducerii Asociaţiunii de a se da un loc pentru aşezarea bustului lui G. Bariţiu (realizat de sculptorul Oscar Spälthe) în parcul oraşului Sibiu. El va fi aşezat în curtea Şcolii de fete.

13 – 14 octombrie, Sibiu

La cea de a 53-a Adunare Generală, preşedintele Andrei Bârseanu salută pe Vasile Stroescu  care oferise 25000 coroane pentru susţinerea activităţii publicistice şi editoriale a ASTREI. S-a aprobat înfiinţarea unei secţiuni ştiinţifice de drept. În curtea Şcolii Civile de Fete s-a înălţat Bustul lui George Bariţiu, dezvelit cu prilejul sărbătoririi zilei de naştere marelui bărbat.

 

1913

 

Munchen

Asociaţiunea participă la expoziţia internaţională.

4 iulie, Baia Mare

Se înfiinţează Despărţământul Baia Mare. Preşedinte este ales dr. Vasile Lucaciu.

14-15 septembrie, Orăştie

A 54-a Adunare Generală. S-a remarcat înfiinţarea unor şcoli de agricultură şi meserii în Munţii Apuseni. Reuniunea astristă a fost îndoliată în urma prăbuşirii avionului lui Aurel Vlaicu şi decesul aviatorului care dorea să participe la serbările ASTREI. Adunarea Generală a reales pe Andrei Bârseanu ca preşedinte iar pe Vasile Suciu ca vicepreşedinte.

31 decembrie, Torac

Constituirea fundaţiei astriste „Despărţământul Torac”.

 


 

1914

 

22 august, Sibiu

În urma începerii Primului Război Mondial, Comitetul Asociaţiunii a hotărât ca Adunarea Generală, care trebuia să se ţină la Năsăud, să nu aibă loc.

 

1915

 

8 mai, Sibiu

Asociaţiunea ASTRA a hotărât să amenajeze un spital în casele Asociaţiunii, pentru soldaţii răniţi.

14 martie, Sibiu

Înfiinţarea în cadrul ASTREI a Fundaţiei „Gr. Bozacu” în scopul acordării de ajutoare ucenicilor şi meseriaşilor.

9 septembrie, Blaj

A decedat Ioan Micu Moldovan (n. 13 iunie 1833, Varfalău), preşedinte al ASTREI (1893-1901).

16 dcembrie, Sibiu

S-a înfiinţat, în cadrul ASTREI, Fundaţia „Nicolae Opincaru”.

 

1916

 

Sibiu

S-a reuşit distribuirea a 8159 exemplare din Biblioteca poporală, celor de pe front şi din spitale. Au continuat să apară publicaţiile Asociaţiunii: Transilvania, Bilioteca poporală şi Calendarul.

29 august, Sibiu

Comitetul Central hotărăşte ca documentele mai importante din arhiva Asociaţiunii să fie trimise la Budapesta pentru păstrare, într-o instituţie publică.

18 septembrie, Sibiu

Sunt predate comisarului militar Gogyi Jenö trei lăzi cu bunuri de valoare, în scopul păstrării pe timp de război. Ulterior, Ioan Feckete Negruţiu a anunţat conducerea ASTREI că în magazia gării Kecskemet a găsit două lăzi cu documente astriste şi a intervenit pentru a fi expediate la Oradea, pentru Vasile Suciu, vicepreşedintele Asociaţiunii.

 

1917

 

1 martie, Sibiu

Ioan Banciu informază Comitetul Central că a fost plecat la Budapesta pentru readucerea documentelor trimise spre păstrare şi a constatat că două lăzi din cele trei se află la Oradea, în îngrijirea episcopului Vasile Suciu, iar a treia este la muzeul Naţional Maghiar. Corespondenţa lui Vasile Stroescu era depusă la Ministerul de Interne, care în 1922 va fi confiscată de guvernul maghiar.

31 decembrie, Sibiu

A luat fiinţa, în cadrul ASTREI, Fundaţia „Ion Cavaler Puşcariu”.

 

1918

 

22 iunie, Arad

Înfiinţarea, în cadrul ASTREI, a Fundaţiei „D. Birăuţiu”.

1 Decembrie, Alba Iulia

ASTRA participă cu o delegaţie la Marea Adunare de la Alba Iulia.  Doisprezece din cei 15 membrii ai Consiliului Dirigent erau astrişti. ASTRA participă la primirea trupelor române conduse de generalul Traian Moşoiu, la primirea generalului francez Berthelot precum şi la primirea Consiliului Dirigent.

 

1919

 

24 ianuarie, Sibiu

La iniţiativa Asociaţiunii, s-a organizat, în sala Teatrului orăşenesc din Sibiu o manifestare literar-artistică, dedicată aniversării a 60 de ani de la Unirea Principatelor.

8 martie, Sibiu

Comitetul Central a aprobat propunerea lui Andrei Bârseanu ca Asociaţiunea să contribuie cu 100000 de coroane la împrumutul de război al Ardealului.

31 mai, Sibiu

Vizita M. S. Regele Ferdinand I şi Reginei Maria la Casa Naţională a ASTREI. La rugămintea Asociaţiunii a acceptat să fie proclamat preşedintele de onoare, promitând că „va proteja nobilele năzuinţe ale acestei instituţii”.

 

1920

 

10-11 ianuarie, Sibiu

Are loc o Adunare Generală extraordinară ( a 55-a), prezidată de Andrei Bârseanu.

S-au aprobat unele modificări la Statute.

S-a aprobat continuarea subcripţiilor pentru statuia lui Aurel Vlaicu.

S-a anunţat unirea Şcolii civile de Fete cu Liceul de Fete, internatul rămânând în administraţia ASTREI.

Ca secretar I literar este ales Ioan Georgescu iar ca secretar 2 (administrativ), Romul Simu. S-a înfiinţat Fondul Cultural „Nicolae Iorga”.

4 martie, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central s-a aprobat Regulamentul Caselor naţionale.

17-18 octombrie, Oradea

A 56-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Andrei Bârseanu care, în cuvântul său, a elogiat activitatea cultural filantropică a lui Iosif  Vulcan şi a lui Emanuil Gojdu. Cu prilejul adunării s-a dezvelit bustul Regelui Ferdinand I. S-a remarcat reluarea activităţii despărţămintelor şi că multe alte societăţi culturale au fuzionat cu despărţămintele ASTREI.

 

1921

 

6 iunie, Bucureşti

O delegaţie astristă, în frunte cu preşedintele Andrei Bârseanu, înmânează M. S. Regelui – diploma de preşedinte de onoare.

22 iunie, Bucureşti

În Senatul României s-a votat Legera 2602 (M.O. nr. 92/29 iulie) prin care ASTRA este recunoscută ca persoană morală şi juridică.

Sibiu

Asociaţiunea ASTRA este vizitată de marele filoromân dr. W. Seton Waston, care pune la dispoziţia acesteia un premiu de 2000 lei, pentru cea mai bună lucrare cu tema Revoluţia din 1918 şi Unirea Ardealului cu România.

Sibiu

Se inaugurează colecţia de cărţi “Biblioteca ASTRA (1921-1944)”.

28-29 august, Sighetu-Marmaţiei

Cea de a 57-a Adunare Generală, organizată în capitala Maramureşului, a avut semnificaţia “descălecării” ASTREI în Maramureş. Oaspeţii de onoare la această adunare au fost W.A. Craigie, professor la Universitatea din Oxford, şi A. R. Wright, vicepreşedinte al Societăţii de Folclor din Marea Britanie. Cu acest prilej s-a inaugurat Casa Naţională din Sighet iar Romul Simu a oferit suma de 10.000 lei pentru înfiinţarea Bibliotecii din localitate. S-a pus în discuţie chestiunea înfiinţării unui teatru sub auspiciile ASTREI. După discuţii aprinse s-a aprobat extinderea activităţii Asociaţiunii în întreaga Românie Mare.

 

1922

 

28 aprilie, Florenţa

Asociaţiunea participă la expoziţia internaţională organizată în această localitate.

19 august, Sibiu

A decedat preşedintele Asociaţiunii Andrei Bârseanu (n. 17 octombrie, Dârstele Braşovului) cel care a scris înflăcăratele versuri ale Imnului ASTREI. El a afirmat că „E adevărat, lucrarea, cea mai de preţ a Asociaţiei noastre nu e o lucrare ale cărei efecte să se poată vedea şi simţi imediat, ci este mai mult o lucrare măruntă, de multe ori nebăgată în seamă, dar care s-ar putea asemăna cu picăturile unei ploi călduţe de vară, care cad încet, domol, dar care fac ca sămânţa aruncată în pământ să încolţească, să crească şi să aducă rod”.

25 august, Sibiu

Înfiinţarea Fundaţiei „Andrei Bârseanu”.

8-9 septembrie, Sibiu

 A 58-a Adunare Generală s-a desfăşurat sub conducerea vicepreşedintelui dr. Vasile Suciu. Au participat: Mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu şi Mitropolitul ortodox Nicolae Bălan. În semn de cinstire a omului şi cărturarului Andrei Bârseanu, s-a aprobat ca funcţia de preşedinte al Asociaţiunii să rămână vacantă timp de un an. A fost creat Fondul „Andrei Bârseanu”, Colonelul Ion Manolescu a oferit 9000 lei pentru acest fond şi 6000 lei pentru Muzeul „Avram Iancu” de la Vidra.

1 octombrie, Sibiu

Vizita d-nei Caribol, reprezentanta Analelor din Paris, cu această ocazie se constitue secţia „Analelor” la Sibiu.

15-17 octombrie, Alba Iulia

ASTRA participă la încoronarea Regelui Ferdinand I.

19 decembrie, Bucureşti

În Monitorul Oficial nr. 265/19 decembrie 1922. apare hotărârea prin care Biblioteca Centrală a ASTREI primeşte dreptul de depozit legal.

 


 

1923

 

20 iulie, Sibiu

În şedinţa Comitetului Central s-a hotărât înfiinţarea unei trupe de teatru cu denumirea „Campania teatrală ASTRA”.

28-30 august, Timişoara

A 59-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Octavian Russu. S-a discutat problemela fuzionării Societăţii pentru Fond de Teatru Român cu Asociaţiunea ASTRA. Ea şi-a extins colaborările cu: Centrala Caselor Naţionale, Liga Culturală, Ateneul Român etc. Ca preşedinte al Asociaţiunii a fost ales Vasile Goldiş.

2 decembrie, Vişeu

Despărţământul Vişeu Iza se desface în Despărţământul Vişeu şi Despărţământul Iza.

28 decembrie, Cluj

S-au deschis cursurile Universităţii Poporale ASTRA.

 

1924

 

31 mai – 3 iunie, Bucureşti

Asociaţiunea descalecă la Bucureşti, participând la „Serbările înfrăţirii culturale de la Bucureşti”. La întâlnirea de la Academie Română (21 iunie) a participat şi M.S. Regele Ferdinand I.

31 august -3 septembrie, Baia de Criş, Tebea, Câmpeni, Vidra, Muntele Găina şi Cluj

Serbările dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu. Cu acest prilej s-au realizat: refacerea cimitirului Eroilor de la Ţebea, bustul eroului şi placa comemorativă de la Baia de Criş, Casa Naţională şi Muzeul Avram Iancu din Vidra şi Crucea de pe Muntele Găina. În cadrul şedinţei festive a secţiilor ştiinţifice – literare (Câmpeni, 31 august), arhiepiscopul Gurie al Chişinăului a cerut Asociaţiunii să meargă în Basarabia. Tot cu acest prilej, Regele Ferdinand a dăruit suma de 100000 lei din care ASTRA să înfiinţeze un fond pe numele regelui, iar venitul să se utilizeze pentru ajutorarea tinerilor la studierea meseriilor şi industria casnică.

Septembrie, Sibiu

Vizita unei delegaţii Macedo – Română, sub conducerea d-lor Cicina şi Papagoga.

13-14 octombrie, Sibiu

Vizita a 12 ziarişti cehoslovaci.

7-9 noiembrie, Arad

A 60-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Vasile Goldiş. Adunarea aprobă iniţiativa Asociaţiei Culturale Arădane, înfiinţată în 1862, de a fuziona cu Asociaţiunea şi de a deveni despărţământ al ASTREI, director fiind ales Teodor Botiş. S-a discutat despre începerea demersurilor pentru extinderea activităţii Asociaţiunii în Basarabia. S-a propus ca Ziua de 1 Decembrie să fie ZIUA ASTREI.

 

1925

 

6-9 iunie, Chişinău

Vizita unei delegaţii astriste, formată din Vasile Goldiş – preşedintele Asociaţiunii, Onisifor Ghibu - comisarul general al ASTREI pentru Basarabia, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Ilie Beu, Tiberiu Brediceanu, Ioan Banciu şi Cincinat Pavelescu.

8 mai, Sibiu

Prin Sentinţa nr. 55 a Tribunalului Sibiu s-a aprobat înfiinţarea Fundaţiei „Nicolae Rusu şi soţia Cornelia”

29-30 august, Reghin

A 61-a Adunare Generală. Au fost comemoraţi Vasile Ladislau Pop (50 de ani de la moarte), al doilea preşedinte al Asociaţiunii, înmormântat la Reghin şi Visarian Roman, primul bibliotecar şi fondator al ASTREI, la 40 de ani de la moartea lui, exhumat din Sibiu şi înhumat la Reghin. S-au aprobat noile modificări la Statute şi Regulamente, introducându-se despărţămintele judeţene.

S-a hotărât reorganizarea secţiunilor ştiinţifice literare şi stabilirea sediului lor la Cluj. S-a aprobat înfiinţarea de noi biblioteci, creşterea numărului de expoziţii, continuarea cursurilor pentru analfabeţi, crearea unor posturi de propagandă culturală pentru Basarabia.

S-a hotărât sărbătorirea Zilei ASTREI la 1 Decembrie. Adunarea Generală l-a reales ca preşedinte pe Vasile Goldiş. Octavian Russu şi Gheorghe Preda au fost aleşi ca vicepreşedinţi.

Şelimbăr

Este ridicată o troiţă în memoria lui Mihai Viteazul.

 


 

1926

 

7 mai, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central s-au aprobat măsurile necesare pentru înfiinţarea de despărţăminte în Basarabia, inclusiv numirea prin decret semnat de Vasile Goldiş, a lui Onisifor Ghibu în funcţia de „comisar” al Asociaţiunii pentru propaganda culturală în Basarabia.

12-14 septembrie, Zalău

A 62-a Adunare Generală. S-a raportat despre pregătiriile în vederea înfiinţării Regionalei ASTREI Basarabene. S-a propus extinderea expoziţiilor etnografice şi a celor de copii. S-a înaugurat monumentul lui Mihai Viteazul de la Gorăslău (14 septembrie). S-a convenit ca următoarea Adunare Generală să aibă loc la Chişinău. S-a aprobat ca Secţiunea Medicală să devină Secţiunea Medicală şi Biopolitică. S-a înfiinţat Secţiunea Feminină Biopolitică şi subsecţiunea Educaţie Fizică.

Iuliu Moldovan propune constituirea Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor”, având ca scop creşterea tinerilor în spiritul educaţiei fizice, morale, spirituale şi naţionale.

Paris

Asociaţiunea contribuie cu mai multe piese la expoziţia de artă românească.

 

1927

 

5 mai, Constanţa

S-a constituit Regionala ASTRA Dobrogeană. Ca preşedinte este ales generalul Ion Vlădescu.

20 iulie

A murit Regele Ferdinand I, membru şi preşedinte de onoare al ASTREI.

4-5 octombrie, Sibiu

A 63-a Adunare Generală. În prima parte a fost o adunare solemnă pentru omagierea Regelui Ferdinand I. În partea a doua, Adunarea este informată de înfiinţarea Regionalei ASTRA Dobrogeană. S-a propus ridicarea unui monument închinat primului preşedinte al ASTREI.

S-a susţinut extinderea activităţii Companiei de Teatru a Astrei, conduse de Nicolae Băilă.

S-a aprobat înfiinţarea instituţiei astriste Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor”.

17 iulie, Sibiu

Vizita delegaţiei Americii de Nord (profesori, medici, studenţi), conduşi de profesorii Thomas H. Healy şi David Saville Muzzey din Washington.

21-23 noiembrie, Sibiu

Prof.univ.dr. Charles Upson Clark din Jale a conferenţiat în limba română.

23 octombrie, chişinău

Are loc Adunarea Generală de constituire a Regionalei ASTRA Basarabeană, având ca preşedinte pe Ion Pelivan.

 

1928

 

1 decembrie, Cluj

Sub îndrumarea directă a lui Iuliu Haţieganu se înfiinţează în cadrul ASTREI, Asociaţia „Şoimii Carpaţilor” în scopul organizării educaţiei fizice şi morale a tinerilor.

14, mai Sibiu

La sediul Asociaţiunii este primit  Monseniorul dr. M. Zavoral, preşedintele Societăţii Ceho – Române „Urban Jarnik” Praga şi membru de onoare al ASTREI.

8 decembrie, Sibiu

O adunare generală restrânsă (a 64-a) datorită campaniei electorale.

S-a propus ca Sala Unirii din Alba Iulia, unde s-au semnat documentele Unirii, să fie decretată monument istoric.

S-a aprobat organizarea Muzeului Unirii la Alba Iulia.

S-a aprobat organizarea unui concurs pentru ridicarea unui monument „Horia, Cloşca şi Crişan” la Alba Iulia.

S-a anunţat fondarea Societăţii pe acţiuni ASTRA Cinematografică.

 

1929

 

9 mai, Sibiu

Vizita prof. Joseph Vendryes de la Sorbona.

20 mai, Alba iulia

La iniţiativa Asociaţiunii ia naştere Muzeul Unirii.

6 octombrie, Turda

A 65-a Adunare Generală a durat numai o zi, din motive financiare.

Remarcăm intervenţia savantului Emil Racoviţă, rectorul Universităţii „Daciei Superioare” din Cluj, în care afirmă „Ar fi oare Universitate Românească în Cluj, dacă n-ar fi muncit şi suferit ASTRA timp de decenii de luptă naţională şi culturală? Oare nu avem noi universitatea clujeană românească, dreptul şi dorinţa să ne considerăm ca lăstar din vechiul trunchi al ASTREI, ca tovarăşă de muncă pe ogorul culturii naţionale? Desigur că aşa este. Să ştie tinerele generaţii şi să n-o uite!

1 decembrie, Bucureşti

Au fost suspendate toate subvenţiile şi gratuităţile de care beneficia Asociaţiunea.

 

1930

 

18 ianuarie, Braşov

Inaugurarea Bibliotecii Despărţământului Braşov.

24-26 aprilie, Sibiu

Are loc primul Congres Cultural al ASTREI. Scopul Congresului a fost să analizeze situaţia ASTREI în noul stat român, să identifice problemele care pot fi soluţionate de Asociaţiune, care sunt mijloacele de realizare, să dezbată posibilele legături cu societăţi similare şi cu instituţiile statului.

S-a hotărât că ASTRA nu va face politică, iar la temelia activităţilor va sta ideea naţională de solidaritate constructivă şi de naţionalism integral în domeniul culturii şi al educaţiei poporului.

Zona de acţiune al Asociaţiunii va fi tot teritoriul României iar sediul central rămâne la Sibiu, al secţiunilor la Cluj.

13-14 noiembrie, Caransebeş

Cea de a 66-a Adunare Generală a fost onorată de participarea M. S. Regele Carol al II-lea.

Cu acest prilj s-a organizat o expoziţie industrială.

Ca preşedinte al ASTREI a fost reales Vasile Goldiş.

 

1931

 

15 Iunie, Sighetul Marmaţiei

Se deschide prima Şcoală Ţărănească la iniţiativa lui Vasile Ilea.

3 August, Sibiu

Vizita prof. univ. dr. Hertnig Jarnik, decanul Facultăţii de Litere al Universităţii „Mysarik” din Bruno, însoţit de 15 studenţi..

5-6 August, Sibiu

Vizita Misiunii Universitare a Societăţii de propagandă franceză (Société d’Eylau), condusă de Abatele Botinelli.

13-14 septembrie, Sfântu Gheorghe

A 67–a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele Gheorghe Preda, preşedintele Vasile Goldiş fiind bolnav. Cu acest prilej s-a organizat o paradă a portului popular şi o expoziţie etnografică. S-a anunţat începerea colectării de fonduri pentru construirea Arenei Sportive din Cluj. A avut loc şi cooptarea lui Nicolae Togan ca vicepreşedinte în locul lui Octavian Russu.

14 septembrie, Sibiu

S-a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Bălănescu”, recunoscută juridic de Tribunalul Sibiu la 5 noiembrie 1932. La aceeaşi dată, în cadrul ASTREI, a luat fiinţa Fundaţia „Petre Mureşanu, recunoscută pri Hotărârea Tribunalului Sibiu din 16 decembrie 1933.

30 octombrie, Sibiu

În cadrul ASTREI, s-a înfiinţat fundaţia „Daniil Monastireanu”, recunoscută juridic de Tribunalul Sibiu a 25 iunie 1932.

 

1932

 

2 aprilie, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central se aprobă ca Regionala Astra Basarabeană să devină autonomă.

Mirăslău

S-a ridicat monumentul pentru Mihai Viteazul.

Alba Iulia

S-a înălţat monumentul dedicat lui Horia, Cloşca şi Crişan.

22 iulie, Sibiu

Măria sa Regele Carol al II-lea a vizitat Casa Naţională a ASTREI, prilej cu care i s-a oferit diploma de preşedinte de onoare al ASTREI.

Septembrie, Sibiu

S-au deschis cursurile Universităţii Populare a ASTREI.

8 Octombrie, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central s-a discutat proiectul de lege referitor la federalizarea societăţilor culturale. Se hotăraşte ca ASTRA să-şi menţină independenţa.

2-3 Octombrie, Deva

A 68-a Adunare Generală, condusă de vicepreşedintele Gheorghe Preda, accepta, cu regrete, demisia lui Vasile Goldiş din funcţia de preşedinte. Dr. Iuliu Moldovan este ales ca preşedinte. S-a discutat despre antrenarea tinerilor în activitatea astristă, creşterea rolului secţiunilor ştiinţifice-literare şi organizarea de manifestări culturale care să evidenţieze specificul naţional al poporului român.

 

1933

 

8-10 Setembrie, Braşov

Adunarea Generală (a 69 -a) a avut loc în prezenţa Regelui Carol al II-lea, preşedinte de onoare al Asociaţiunii. A fost salutată înfiinţarea primei şcoli ţărăneşti la Sighetul Marmaţiei, datorită Dr. Vasile Ilea. S-a amintit de inaugurarea emisiunii  radio-Ora ASTREI. S-a anunţat că s-a aprobat autonomia ASTREI Basarabene, preşedinte fiind Ion Pelivan. S-a propus înfiinţarea secţiunii demografice a ASTREI, pentru a studia şi pune în valoare specificul naţional al românilor. S-a anunţat fuzionarea Societăţii pentru Fond de teatru român cu Asociaţiunea, care a preluat patrimoniul în administrarea ei. S-a lansat un apel pentru adunarea de fonduri pentru ridicarea unui monument în memoria lui Andrei Mureşanu.

Timisoara

S-a realizat bustul lui Vicenţiu Babeş.

Cut

S-a înălţat monumentul lui Axente Sever.

1 decembrie, Sibiu

Deschiderea oficială a Universităţii Populare a ASTREI.

 

1934

 

10 februarie, Arad

A decedat Vasile Goldiş (n. 25 noiembrie 1862, Seleuş – Cigărel, Arad). Crezul lui era „Să ne iubim noi românii, unii pe alţii, încălzindu-ne sufletul la razele solidarităţii naţionale”.

28 februarie, Sibiu

Adunarea Generală a Societăţii pentru Fond de teatru român a hotărât fuzionarea cu Asociaţiunea Astra, întregul ei patrimoniu e trecut la Asociaţiune.

8-9 septembrie, Târgu Mureş

A 70 –a Adunare Generală. Preşedintele Iuliu Moldovan şi-a exprimat dezamăgirea îndepărtării intelectualilor de clasa ţărănească. De asemenea, au fost evocaţi Vasile Goldiş şi Alexandru Mocsonyi (25 de ani de la moarte). S-a remarcat că s-a extins reţeaua şcolilor ţărăneşti, Adunarea a fost informată despre demersurile făcute pentru reeditarea Enciclopediei Române. S-a hotărât ca revista Transilvania să apară sub forma unui Buletin de îndrumare tehnică culturală.

 

 

 

1935

 

4 mai, Sibiu

Regionala Astra Dobrogeană a fost desfiinţată, menţinându-se doar Despărţământul Constanţa. Au apărut noi publicaţii astriste: Gând românesc, la Cluj, condusă de Ioan Chinezu şi de Olimpiu Boitoş, Buletinul Eugenic şi Biopolitic, condus de Iuliu Haţieganu şi Iuliu Moldovan, Revue de Transylvanie, având ca editor pe Silviu Dragomir şi D. D. Roşca.

Decembrie, Sighetu Marmaţiei

S-a înfiinţat Conservatorul de muzică şi dicţiune „ASTRA”, pe lângă Palatul Cultural din Sighet.

 

13 -15 septembrie, Satu Mare

A 71-a Adunare Generală a fost condusă de preşedintele Iuliu Moldovan. S-au aprobat modificări ale Statutelor şi regulamentelor, între acestea alegerea preşedinţilor pe durată de 5 ani. Adunarea Generală a aprobat componenţa celor 11 secţiuni ştiinţifice literare şi l-a reales ca preşedinte pe Iuliu Moldovan.

 

1936

 

20-21 septembrie, Blaj

Au loc mari manifestări dedicate împlinirii a 75 de ani de existenţă a Asociaţiunii. Adunarea Generală (a 72-a) omagială a fost onorată de prezenţa Regelui Carol al II-lea şi de cei doi mitropoliţi ai bisericilor româneşti, Nicolae Bălan şi Alexandru Nicolescu. Au fost organizate 4 expoziţii: etnografică, agricolă, cultural – istorică, şi de pictură. S-a hotărât ridicarea, la Blaj, a unei copii în mărimea naturală a Columnei lui Traian.

 


 

1937

 

28 februarie, Timişoara

Se înfiinţează Regionala „ASTRA Bănăţeană”. În fruntea ai au fost aleşi: Antoniu Mocsonyi – preşedinte de onoare şi Sabin Evuţianu – preşedinte.

 

Avrig

S-a înălţat monumentul dedicat lui Gheorghe Lazăr.

 

13-14 septembrie, Timişoara

A 73-a Adunare Generală a fost prezidată de vicepreşedintele Gheorghe Preda. S-a discutat problema acordării unei mai mari atenţii zonelor din secuime şi din Munţii Apuseni. S-au făcut propuneri legate de necesitatea extinderii activităţii Asociaţiunii în Vechiul Regat. O altă problemă discutată aprins a fost cea a luptei împotriva degradării morale a vieţii românilor.

1 Decembrie, Braşov

A luat fiinţă Muzeul Regional Braşov.

1938

 

11-12 septembrie, Abrud

A 74-a Adunare Generală s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al M.S. Regele Carol al II-lea. Preşedintele Iuliu Moldovan a rostit un cuvânt comemorativ pentru Regina Maria. Nicolae Iorga a captat auditoriul cu conferinţa „Iredentismul istoric maghiar faţă de români”.

5 noiembrie, Bucureşti

S-a publicat Legea Serviciului Social. Preşedintele ASTREI făcea parte din Comitetul de conducere al Institutului Social.

22 decembrie, Sibiu

Preşedintele Iuliu Moldovan informează Comitetul Central de înţelegerea făcută cu Dimitre Gusti, preşedintele Serviciului Social, cu privire la faptul că în ţinuturile Someş, Mureş şi Timiş, Asociaţiunea va aplica legea Serviciului Social, urmând ca cercurile culturale să fie înlocuite cu căminele culturale. Absolvenţii de şcoli şi universităţi erau obligaţi să desfăşoare activităţi culturale la sate şi să prezinte un certificat de care erau condiţionate obţinerea diplomei de absolvire şi echivalarea diplomelor obţinute în străinătate. Aceste certificate se cereau şi la numirea într-o funcţie publică.

Sibiu

Asociaţiunea a fost vizitată de: dr. Victor Egenbauer – prim medic municipal la Viena, rectorul Universităţii din Freiburg, profesori de la universităţile din Viena, Breslau, München şi Praga.

 

1939

 

11 noiembrie, Sibiu

A 75-a Adunare Generală nu s-a mai ţinut la Cluj, avînd mai mult un caracter administrativ. În cadrul adunării s-au exprimat atitudini de revoltă faţă de asasinarea de către Garda de fier a preşedintelui Consiliului de Miniştrii, Armand Călinescu.

 

1940

 

7 septembrie, Sibiu

Comitetul Central a hotărât să protesteze împotriva răpirii Ardealului de Nord prin arbitrajul de la Viena. S-a aprobat şi propunerea de a acţiona pentru continuarea activităţii Asociaţiunii în teritoriile române, solicitându-se sprijinul episcopilor Nicolae Colan şi Iulie Hossu din Cluj.

24 noiembrie, Sibiu

A 76-a Adunare Generală trebuia să aibă loc la Alba Iulia. Ca o consecinţă a odiosului act al Dictatului de la Viena, impus la 30 august 1910, şi această adunare s-a ţinut la Sibiu. S-a insistat ca „ASTRA să rămână un far de lumină pentru popor, dar şi o santinelă trează şi neclintită la postul de veghere naţional”.

7 decembrie, Sibiu

Comitetul Central respinge propunerea lui Iuliu Moldovan ca Sextil Puşcariu şi Horia Sima să fie cooptaţi în Comitetul ASTREI.

20 decembrie, Sibiu

Membrii Comitetului Central domiciliaţi în Sibiu aprobă cooptarea în comitet pentru Horia Sima, Ovidiu Comşa, Corneliu Georgescu şi Spiridon Cândea.

 

1941

 

28 septembrie, Sibiu

Adunarea Generală a avut un caracter administrativ şi s-a desfăşurat în condiţiile grele ale războiului şi consecinţelor Dictatului de la Viena. I.P.S. Nicolae Bălan a mulţumit pentru cele 27.000 de broşuri din Biblioteca Poporală, distribuite în Basarabia.

Bucureşti

M. S. Regele Mihai a acceptat preşedenţia de onoare a ASTREI.

 

1942

 

27 septembrie, Sibiu

A 78-a Adunare Generală a avut tot un caracter administrativ, cu o participare restrânsă. S-au prezentat telegramele ce au fost expediate: M. S. Regele Mihai, mareşalului Ioan Antonescu şi prof. Ion Petrovici, ministrul Culturii şi Educaţiei.

Sibiu

Asociaţiunea ASTRA cumpără Tipografia „Foaia Poporului” şi revista cu acelaşi nume care devine organ de publicitate a ASTREI.

În toate despărţămintele s-au comemorat 50 de ani de la înaintarea textului Memorandului către împăratul de la Viena.

 

1943

 

9 iulie, Timişoara

Consfătuirea cu preşedinţii despărţămintelor din Banat, Arad şi Bihor.

10 iulie, Sibiu

Consfătuiri cu preşedinţii despărţămintelor din Transilvania.

25-26 septembrie, Sibiu

A 79-a Adunare Generală s-a desfăşurat într-o atmosferă de solidaritate cu idealurile de unitate naţională şi de speranţă. S-au adus omagii fiilor jertfiţi pe câmpiile de luptă.

 

1944

 

Sibiu

Asociaţiunea a iniţiat constituirea Sfatului economic, prezidat de I. Lepădatu, viceguvernator al Băncii Naţionale.

5 noiembrie, Sibiu

A 80–a Adunare Generală a avut un caracter administrativ şi s-a desfăşurat în cadrul tensionat de încheiere a celui de al doilea Război Mondial.

 


 

1945

 

13 ianuarie, Sibiu

În şedinta Comitetului Central s-a propus sărbătorirea cum se cuvine a centenarului revoluţiei de la 1848.

3 februarie, Sibiu

După reîntoarcerea Universităţii la Cluj, în şedinta Comitetului Central al ASTREI, s-a cerut menţinerea Sibiului între centrele universitatre ale ţării, dacă nu printr-o universitate, măcar printr-o facultate de medicină şi sănătate publică.

10 iulie, Bucureşti

O delegaţie astristă discută cu Ministerul Propagandei programul cultural al Asociaţiunii şi colaborarea (impusă!) cu naţiunea maghiară.

15 august, Sibiu

Prin Circulara nr. 2136, Conducerea Asociaţiunii cerea memebrilor ca astriştii să lupte pentru emanciparea economică, spirituală şi politică a poporului.

30 septembrie, Sibiu

A 81 – a Adunare Generală s-a desfăşurat într-un cadru social – politic tensionat şi a avut un caracter administrativ. Cu  eforturi mari s-au tipărit revistele Transilvania şi Foaia Poporului. În colecţiile de cărţi Biblioteca Poporală şi Biblioteca ASTRA n-au mai apărut nici o carte, pe considerente financiare. Între anii 1900-1944, în Biblioteca Poporală au apărut 288 titluri iar în Biblioteca ASTRA, înfiinţată în 1921, au apărut, până în 1944, 32 de titluri. S-a încercat reorganizarea despărţămintelor.

 

1946

 

13 aprilie, Sibiu

În Şedinţa Comitetului Central, juristul Ioan Papp critică conducerea Asociaţiunii pentru slaba activitate din ultimii ani. Solicită preşedintelui să ia legătura cu guvernul dr. Petru Groza.

4 mai, Sibiu

În cadrul şedinţei de Comitet Central, Silviu Ţeposu, insistă să se precizeze poziţia ASTREI cu claritate şi demnitate sau să-şi suspende activitatea până la încheierea păcii.

15 iunie, Sibiu

În şedinţa plenară extraordinară a Comitetului Central, s-au discutat problemele referitoare la colaborarea ASTREI cu statul. Au luat cuvântul: Iuliu Moldovan, Nicolae Bălan, Gheorghe Preda, Ionel Pop, Ioan Lupaş, Octavian Neamţu, Ioan Moga, Silviu Ţeposu. În unanimitate au susţinut că Asociaţiunea trebuie să colaboreze cu statul la ridicarea culturală a poporului dar ea nu trebuie să se angajeze în propaganda politică.

6 iulie, Sibiu

Silviu Ţeposu a informat Comitetul Central despre discuţia pozitivă avută cu Lucreţiu Pătrăşcanu.

31 iulie, Bucureşti

Silviu Ţeposu a participat la şedinţa Comitetului de conducere şi colaborare, înfiinţat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

10 august, Sibiu

Silviu Ţeposu anunţă că, la intervenţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Ministterul Finanţelor a aprobat pentru ASTRA o subvenţie de 400 milioane lei.

16 septembrie, Sibiu

A avut loc o consfătuire cu preşedinţii despărţămintelor centrale judeţene, în scopul adaptării activităţii astriste la cerinţele vremurilor noi.

Octombrie, Bucureşti

Ministerul Informaţiei nu dă autorizaţie de apariţie pentru revista Transilvania.

27 octombrie, Sibiu

A 82-a Adunare Generală a fost condusă de vicepreşedintele dr. Gheorghe Preda (ar fi trebuit să se ţină la Cluj) şi a avut un caracter administrativ. S-au discutat modalităţile de revigorare a activităţii despărţămintelor, mai ales că cele din Nordul Ardealului au fost desfiinţate de regimul hortist. Adunarea a fost informată că din revista Transilvania a apărut un singur volum, numerele 1-4, ianuarie aprilie.

15 decembrie, Sibiu

La iniţiativa Astrei, în Sala Teatrului Municipal, Lucreţiu Pătrăşcanu a conferenţiat despre Vasile Conta.

 

S-a pus în aplicare Ordinul Guvernului de epurare a cărţilor şi publicaţiilor din biblioteci.

 

1947

 

4 ianuarie, Sibiu

În Şedinţa de Comitet Central, la propunerea preşedintelui Iuliu Moldovan s-a discutat reluarea activităţii de tipărirea de broşuri în Biblioteca Poporală a Asociaţiunii.

1 martie, Sibiu

Silviu Ţeposu informa Comitetul Central despre discuţiile avute cu reprezentanţii guvernului. Anunţă că Ministerul Educaţiei Naţionale a inclus în bugetul pe anul 1947-1948 suma de 10 milioane lei pentru Biblioteca Asociaţiunii. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cerut colaborarea Asociaţiunii în activitatea şcolilor ţărăneşti.

24 iulie, Sibiu

Prin scrisoarea adresată preşedintelui Iuliu Moldovan, Silviu Ţeposu arată  că situaţia din ţară „este o acţiune dirijată de la centru de P.C.R.” şi că „dacă nu se va reuşi să determinăm alt curent, vom fi desfiinţaţi de la oraşe şi sate”. Mai mult, el crede că fruntaşii ASTREI vor fi consideraţi „vârfurile reacţiunii pe plan cultural”.

9 octombrie, Bucureşti

Dr. Petru Groza a primit o delegaţie a ASTREI şi a promis că va participa la Adunarea Generală din acest an.

14 noiembrie, Bucureşti

Ministerul Informaţiilor suprimă gazeta „Foaia Poporului” (adresa 64/ 4 noiembrie 1947).

30 noiembrie, Sibiu

A 83 –a Adunare Generală a beneficiat de prezenţa prim – ministrului dr. Petru Groza, Mitropolitul Nicolae Bălan, Constantin Daicoviciu, Aurel Mocanu, prefectul Sibiului, Vasile Hada – primarul Sibiului ş.a.

În cuvântul de deschidere, Gheorghe Preda declara: „prezenţa premierului în mijlocul adunării constitue dovada în plus de dragostea ce o arată regimul democrat preocupărilor Astrei”. Primul – ministru în cuvântul său, a afirmat că: „scopul primordial pe care trebuie să-l urmărească ASTRA este să se îngrijească de bunăstarea ţăranilor şi pe urmă de cultură”.

Este ales noul Comitet Central format din 35 de membri şi un nou preşedinte în persoana Episcopului ortodox de Oradea – Nicolae Popoviciu.

20 decembrie, Sibiu

S-a întrunit noul Comitet Central, prilej cu care au fost aleşi doi vicepreşedinţi: Spiridon Cândea şi Constantin Daicoviciu. S-a discutat problema reorganizării secţiunilor ştiinţifice şi a despărţămintelor. 

30 decembrie, bucureşti

Abdicarea Regelui Mihai şi proclamarea Republicii Populare române.

 

1948

 

24 ianuarie, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central, condusă de preşedintele Nicolae Popoviciu, vicepreşedintele Spiridon Cândea informează că Asociaţiunea a fost repartizată Ministerul Informaţiilor. Acesta mai anunţă că a primit promisiuni pentru reapariţia Foii Poporului, la Sibiu, şi a revistei Transilvania, la Cluj.

10 martie, Sibiu

La şedinţa de Comitet Central, la propunerea lui Spiridon Cândea, au fost aleşi în forul de conducere a Astrei: Ioan Meţiu, responsabil cultural al Consiliului Judeţean al Sindicatelor Unite şi a lui Cornel Jinga, consilier – director al Regionalei de Informaţii Sibiu.

8 mai, Sibiu

În şedinţa de Comitet Central s-a anunţat că a început activitatea de reorganizare a despărţămintelor şi cercurilor culturale. Reorganizarea lor s-a desfăşurat sub supravegherea organelor politice, acestea având reprezentanţi aleşi în comitetele de conducere.

19 iunie, Timişoara

Comitetul de Conducere a Regionalei ASTRA Bănăţeană, după criticile dure ale rectorului Ilie Mugulescu, şi-a prezentat demisia.

25 septembrie, Sibiu

Comitetul Central aprobă decizia Astrei Bănăţene, de fapt, desfiinţarea ei. Preşedintele N. Popoviciu şi pr. Pompeiu Onofreiu s-au opus acestei hotărâri şi, ulterior, vor fi marginalizaţi.

Tot în această şedinţă, Vasile Hada propune să se găsească o modalitate prin care patrimoniul ASTREI să treacă în proprietatea căminelor culturale, pentru folosirea lui, mai cu folos în activitatea cuturală. Ideea a fost împărtăşită de majoritatea membrilor prezenţi ai Comitetului Central, dar s-a hotărât să se convoace o şedinţă plenară care avea dreptul statutar să decidă.

30 octombrie, Sibiu

În cadrul şedinţei de Comitet Central, convocată la recomandarea Ministerului Artelor şi Informaţiilor, Spiridon Cândea aprecia că fuzionarea despărţămintelor şi cercurilor culturale cu organizaţii culturale statale, într-o singură organizaţie oficială, era o necesitate indiscutabilă.

La şedinţa plenară au participat: S. Cândea, N. Creangă, D. Domnaru, V. Hada, E. Moga, Octavian Oprean, I. Meţiu, I. Podea, Maria Pop, precum şi M. Avram din partea Consilieratului cultural al judeţului Sibiu. Cei prezenţi la şedinţa plenară aprobă decizia nr. 60/30 octombrie 1948: „Comitetul Central al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, întrunit în şedinţa a 5-a plenară, în ziua de 30 octombrie 1948, analizând situaţia Astrei, creată în urma inactivităţii a acesteia şi a pierderii legăturii cu masele largi populare, a hotărât: Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român – Astra se contopeşte-centrala, despărţămintele de la oraşe şi centrele culturale de la sate de pe întreg cuprinsul ţării, cu întregul ei patrimoniu cultural şi material – cu sfaturile judeţene ale căminelor culturale şi sfaturile căminelor culturale de la sate. De la această dată, centrala, despărţămintele şi cercurile ASTRA vor fi înglobate cu întreg patrimoniul cultural şi material în Sfaturile judeţene şi săteşti ale căminelor culturale”.

31 decembrie, Bucureşti

Ministerul Artelor şi Informaţiilor, pe baza Decretului nr. 62/1948 de organizare şi funcţionare, a emis hotărârea nr. 12053/31 decembrie 1948, prin care a decis: “Articolul 1 – Cercurile Culturale ale Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român – Astra, cu patrimoniul respectiv, se contopesc pe data prezentei deciziuni, cu ateneele populare şi căminele culturale. Articolul 2 – Direcţiunea Aşezămintelor Culturală este însărcinată cu executarea  preznetei deciziuni”.

La aceeaşi dată, ministrul artelor şi informaţiilor emitea decizia 12054/31decembrie 1948, a cărei prim articol prevedea: “Biblioteca şi Muzeul Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului roman – ASTRA, cu sediul la Sibiu, vor funcţiona sub actuala denumire, sub conducerea unui consiliu compus din următoarele persoane: Vasilescu Aurel, contabil C.F.R., director; Moga Emil (Ermil - n.n.), avocat;  Neţu (Meţiu - n.n.) Ioan, strungar; Domnariu Dumitru, tipograf; Bart Maria, funcţionar C.N.C; Hada Vasile, funcţionar; Vânătoru Ioan, lăcătuş M.S.”.

 

1949

 

14 ianuarie, Bucureşti

Prin Decretul nr. 17 (M.O. nr. 1/ 14 ianuarie 1949) Biblioteca ASTRA pierde dreptul de depozit legal.

20 ianuarie, Bucureşti

Pe baza referatului 12052/31 decembrie 1948, întocmit de ministrul artelor şi informaţiilor, Consiliul de Miniştrii a decis: Art. 1 Asociaţiile culturale, persoane juridice, menţionate în tabelul anexat ce face parte din decizie, se dizolvă, pe data prezentei decizii. Art. 2. Bunurile mobile şi imobile ale acestor asociaţii dizolvate se atribuie Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.O., CXVII, nr. 25/31 ianuarie 1949, p. 938-939).

Asociaţiunea ASTRA nu era cuprinsă în tabelul anexă, aşa încât Consiliul de conducere instituit prin decizia 12054/1948 va acţiona ca organ de conducere în locul Comitetului Central ales legal.

26 septembrie, Sibiu

Consiliul de conducere ia câteva hotărâri care pecetluiesc soarta patrimoniului ASTREI. Astfel acesta a decis: 1) să se distribuie piesele materiale disponibile, printre care vinderea scaunelor, meselor şi a mobilierului Asociaţiaţiuni aflat în subsolul cladirii din str. Andrei Şaguna, nr.8; 2). Să se intervină la minister pentru donarea imobilului din str. G. Baritiu nr. 5, proprietate a Asociaţiuni, Ateneului Popular „Ştefan Gheorghiu” (propunere facută de Vasilescu Aurel, n.n.); 3) să se predea Centrocomului din Cluj cărţile scoase din circulaţie şi editate de Asociaţiune, aproximativ un vagon de cărţi.

 


 

1950

 

Sibiu

În şedinţa Consiliului de conducere se aprobă noi propuneri făcute de Aurel Vasilescu: 1) Muzeul Asociaţiunii Astra să fie preluat de Muzeul Brukenthal deoarece în starea actuală nu se poate vizita de cei interesaţi, solicitându-se Ministerului Artelor aprobarea necesară; 2) împrumutarea de veselă, lenjerie de pat, saltele  casei de odihnă de la Păltiniş şi altora” şi donarea întregii vesele a fostului internat de fete cantinei Comitetului provizoriu al judeţului:

23 mai, Bucureşti

Prin Decizia 14401/23 mai 1950 Ministerul Artelor răspunde la adresa 37/1950 a Consiliului de conducere a Asociaţiunii. Acesta a hotărât: „Colecţiile care aparţin Muzelului Astra Culturală Sibiu vor fi depozitate – spre păstrare şi expunere – la Muzeul Brukenthal pe bază de proces verbal de predare – preluare, pentru a se putea ţine evidenţa acestor bunuri. Muzeul Brukenthal va expune aceste obiecte pentru a-şi îmbogăţi colecţiile şi a constitui noi posibilitaţi de studiu. Vă rugăm ca împreună cu reprezentantul Comitetului Provizoriu Sibiu şi cu delegatul nostru, N. Lupu, directorul Muzeului Brukenthal să procedaţi la predarea acestor bunuri, pe bază de proces verbal”.

14 aprilie, Bucureşti

Prin hotărârea nr. 399/14 aprilie 1950 a Consiliului de Miniştri se dizolvă o serie de societăţi culturale printre care şi Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, urmând ca bunurile sa fie preluate de comitetele provizori locale.

25 mai, Bucureşti

Ordinul nr. 47070/25 mai 1950 al Ministerului Afacerilor Interne menţiona: dizolvarea Asociaţiunii – Centrale Sibiu şi obligaţia ca bunurile acesteia să fie predate Comitetului provizoriu local.

31 mai, Sibiu

Prin Sentinţa Civilă nr. 1598 bis / 31 mai 1950 a Tribunalului Sibiu s-a dispus radierea a 31 fundaţii ale Asociaţiunii din registrul persoanelor juridice, patrimoniul lor trecând în proprietatea „Sfatului popular al comunei urbane Sibiu”.

7 iulie, Sibiu

Ultima şedinţă a Consiliului de Conducere a ASTREI, în care A. Vasilescu informează despre deciziile luate de organele politice ale ţării şi propune încetarea activităţi Consiliului. Constantin Droc este însărcinat cu predarea patrimoniului Asociaţiunii către Comitetul provizoriu al oraşului Sibiu.

15 septembrie, Sibiu

Administratorul C. Droc a predat bunurile Asociaţiunii lui Paulini Ernst, delegatul intreprinderii pentru exploatarea locuinţelor Sibiu.

1 noiembrie, Bucureşti

Biblioteca ASTRA trece la Aşezămintele Culturale de pe lângă Consiliul de Miniştri, conform deciziei nr. 107401/10 octombrie 1950 şi a decretului nr. 326/1950.

 

1960

 

20 octombrie, Biertan

A trecut la cele veşnice Episcopul Martir al Oradiei, Nicolae Popoviciu, preşedinte al ASTREI în anii 1947/1948 (n. 29 ianuarie, Biertan, jud. Sibiu).

 

1963

 

Sibiu

Se inaugurează Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, iniţiator dr. Cornel Irimie, conceput în spiritul tematicii propuse de Cornel Diaconovici în 1905, şi al proiectului semnat de Romulus Vuia, în 1940; azi, cel mai mare muzeu în aer liber din România, parte componentă a Complexului Muzeal ASTRA.

 

1964

 

Târgu Lăpuş

Se reînfiinţează Asociaţia Culturală „Astra Lapuşeană”. Preşedinte a fost ales Ioan Filip.

 

1966

 

19 iulie, Cluj

A decedat medicul român Iuliu Moldovan, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte al ASTREI între 1933 – 1947 (n. 15 iulie 1882, Bogata, jud. Mureş). Acesta afirma în 1933, că: Idealul veşniciei poporului românesc trebuie să fie scopul suprem al programului nostru, un program care nu va viza distrugerea altor neamuri sau oprimarea lor, ci sporirea vigoarei şi rezistenţei proprii.

 

 

1968

 

11-12 mai, Sibiu

Sesiune de comunicări dedicată Centenarului revistei Transilvania.

Bucureşti

Vasile Curticăpeanu publică monografia Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918 (Ed. Ştiinţifică), în care Asociaţiunea ASTRA ocupă un loc de cinste.

Braşov

Apare primul număr al revistei ASTRA.

 

1969

 

Sibiu

A apărut volumul Centenarul Revistei Transilvania. Sesiune de comunicări 11-12 mai 1968, Biblioteca ASTRA Sibiu.

 

1986

 

29-31 august, Sibiu

Sub egida Academiei Române şi Societătii de Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România – Filiala Sibiu, s-a organizat sesiunea ştiinţifică „125 de ani de la înfinţarea ASTREI”, integrată în manifestarea ştiinţifică mai largă „Zilele academice istorice”. Sesiunea a fost onorată de participarea Prezidului Academiei Române, în frunte cu Preşedintele Academiei R. S. Române, acad. Radu P. Voinea, şi de I.P.S. Andonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului.

Un rol esenţial în organizarea acestei manifestări de suflet l-a avut viitorul prof. univ. dr. Victor V. Grecu.

La Editura Dacia din Cluj-Napoca a apărut monografia „ASTRA 1861-1950”, având ca autor pe Matei Pamfil.

 

1987

 

Sibiu

Sub egida Academiei R.S. România, secţia de Ştiinţe Istorice şi Societatea de Ştiinţe Filologice din R.S. România-Filiala Sibiu, apare la Sibiu volumul ASTRA 1861-1950. 125 de ani de la înfiinţare, coordonat de dr. Victor V. Grecu, care cuprinde lucrările prezentate la sesiunea jubiliară din 1986.

 

1990

 

18 ianuarie, Dej

Adunarea de reconstituire a Despărţământului Dej, preşedinte este ales prof. Dan Mârza.

Ianuarie, Braşov

Revista ASTRA din Braşov face un apel pentru reactivarea „Asociaţiunii” şi publică un proiect de Statute, gândit să servească mai mult zona Braşov.

13 februarie, Sibiu

La un apel al profesorilor Nicolae Gastone şi dr, Victor V. Grecu, în Aula Institutului Teologic din Sibiu, a avut loc prima întrunire a unui grup de iniţiativă: pr. prof. Dumitru Abrudan, conf. univ. dr. Dumitru Acu, Mircea Avram, dr. Mihai Sofronie, pr.prof.dr. Ioan Floca, conf.univ.dr. Gheorghe Iliescu, prof. Cornel Lungu, veteranul astrist Ioan Maniţiu, dr. Corneliu Bucur, Mihai Racoviţan, Vasile Ciobanu ş.a.

16 februarie, Sibiu

Acelaşi grup de iniţiativă discută forme organizatorice. Se constitue un colectiv pentru întocmirea noilor Statute, format din Ioan Floca, Victor V. Grecu, Mircea Avram şi Nicolae Gastone iar Dumitru Acu primeşte sarcina întocmirii Regulamentului de funcţionare a ASTREI.

22 februarie, Sibiu

În cadrul Comitetului de iniţiativă se discută noile Statute, întocmite după modelul şi spiritul Statutelor ASTREI din 1925. De asemenea, se discută şi o primă formă a Regulamentului de funcţionare.

25 februarie, Sibiu

Întâlnire cu vechii astrişti în viaţă, la care sunt prezenţi, printre alţii: pr.prof. Ioan Beju, pr.prof. Simion Radu, prof. Ioan Albescu, Carol Comşa, Corneliu Dragoman, Ioan Maniţiu, prof. Ioan Moşneag, gen. Ioan Bergheş, Nicolae Nicoară, pr. Onofrei Pompeiu. S-a hotărât să se înainteze forurilor superioare ale ţării un „Memoriu” prin care să se ceară abrogarea decretelor de desfiinţare şi obţinerea statutului de continuitate neîntreruptă.

6 martie, Orăştie

Reînfiinţarea Despărţământului Orăştie, ca preşedinte a fost ales prof. Aurel Ursu.

Martie, Blaj

Reactivarea Despărţământului Blaj. Ca preşedine a fost ales jr. Maria Beldea Morar.

15 martie, Sibiu

Are loc o adunare generală locală în care se discută Statutele şi Regulamentul de funcţionare şi se alege un Consiliu Provizoriu de conducere, format din: pr. prof.univ.dr. Dumitru Abrudan – preşedinte, conf.univ.dr. Victor V. Grecu şi conf.univ.dr. Dumitru Acu – vicepreşedinti, prof. Nicolae Gastone – secretar I şi Mircea Avram – secretar 2.

Se hotărăşte convocarea primei adunări generale cu despărţămintele pentru 21 aprilie 1990.

1 aprilie, Sibiu

În Telegraful Român, nr. 3/14 din 1 aprilie 1990, apare anunţul cu privire la convocarea celei de a 84-a Adunare Generală a ASTREI.

21 aprilie, Sibiu

A 84-a Adunare Generală a Asociaţiunii. Participă delegaţi din localităţile: Alba Iulia, Blaj, Bucureşti, Dej, Năsăud şi Sibiu. Se aprobă Statutele şi Regulamentul de funcţionare. În funcţiile principale de conducere sunt aceleaşi persoane care au fost alese la 15 martie 1990. Au fost confirmaţi preşedinţii secţiunilor ştiinţifice: literatură – Liviu Petrescu, istorică – pr.prof. Mircea Păcurariu, bisericească – pr. prof. Ioan Floca, tehnică – ing. Ioan Luca, economică – juridică – jurist Maria Morar, etnografie – Mihai Turcu, medicală – Radu Ispas, şcolară – Dan Mârza, asistenţă socială – Elena Macavei, teatrală – Mihai Bradu, sport – Nicolae Daneş, muzicală – Mioara Tipuriţă, muzeală - Mihai Dăncuşi, artă – Alexandru Lungu şi meseriaşi – Ioan Maniţiu.

21 mai, Sibiu

Prin sentinţa civilă nr. 1571/1990 a Judecătoriei Sibiu, Asociaţiunea ASTRA este înregistrată ca persoană juridică nr. 139/21 mai 1990.

24 mai, Arad

Are loc Adunarea de reactivare a Despărţământului Arad. Ca preşedinte a fost ales prof. Gheorghe Căpitan.

13-14 octombrie, Sibiu şi Haşag

Sărbătoarea „Fiii satului Haşag” şi comemorarea Centenarului naşterii poetului Aron Cotruş la Sibiu şi Haşag. Dezvelirea unei plăci comemorative pe casa care s-a născut poetul, la Haşag.

27 octombrie, Năsăud

Reînfiinţarea Despărţământului Năsăud. Ca preşedinte a fost ales prof. Ioan Seni.

22 -24 noiembrie, Sibiu

Adunarea Generală extraordinară (a 85-a), cu genericul „ASTRA şi Marea Unire”. S-a stabilit ca Adunarea Generală din anul următor să aibă loc la Năsăud, în zilele de 4-5 octombrie.

În Aula Bibliotecii ASTRA s-a vernisat expoziţia cu tema: „Secole de luptă pentru un Ideal – Marea Unire”.

S-a discutat reactivarea Reuniunii Culturale a Meserişilor din Sibiu.

Teofil Roll, din Statele Unite ale Americii, a donat 200$ Asociaţiunii.  

Sibiu

A apărut revista „Astra Matematică” (Vol. I, 5 numere).

22 noiembrie – 20 decembrie, Sibiu

S-a desfăşurat prima ediţie din „Zilele ASTREI

22 noiembrie, Sibiu

Înfiinţarea secţiunii muzicale a ASTREI. Ca preşedinte a fost aleasă Mioara Tipuriţă.

15 noiembrie, Sibiu

 A trecut la cele veşnice pr. prof. dr. Spiridon Cândea.

 

1991

 

17 ianuarie, Oţelu Roşu

Se constituie Reuniunea Cultural – Ştiinţifică „ASTRA”, având ca preşedinte pe prof. Tiberiu Boşcaiu.

13 aprilie, Oradea

S-a reactivat Despărţământul Oradea. Ca preşedinte a fost ales Liviu Borcea.

20 aprilie, Sibiu

Asociaţiunea ASTRA a lansat un Apel pentru strângerea de fonduri în scopul ridicării de busturi pentru Aron Cotruş, în Sibiu şi Haşag.

22 -28 aprilie, Sibiu

Săptămâna „Aron Cotruş”. Interferenţe cultural – ştiinţifice româno-americane. Manifestare complexă dedicată centenarului naşterii poetului Aron Cotruş şi organizată în colaborare cu Universitatea din Sibiu, Inspectoratul pentru Cultură Sibiu, Asociaţia Scriitorilor Sibiu şi Biblioteca ASTRA Sibiu.

21 iunie, Maieru

Adunarea Generală a Despărţământului Năsăud al ASTREI.

5 iunie, Târgu Mureş

Reactivarea Despărţământului ASTRA Târgu Mureş. Ca preşedinte a fost ales ing. Titu Traian Olariu.

5-6 octombrie, Năsăud

Are loc a 86-a Adunare Generală, desfăşurată sub semnul împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA. S-a propus reeditarea Enciclopediei Române.

S-a anunţat reactivarea a 8 despărţăminte: Sibiu, Dej, Orăştie, Arad, Năsăud, Blaj, Oradea şi Târgu Mureş.

Este anunţată reapariţia revistei „Foii Poporului” ca organ de presă a ASTREI REDIVIVA.

Adunarea Generală a reconfirmat conducerea centrală: pr.prof.univ.dr. Dumitru Abrudan – preşedinte, Victor V. Grecu şi Dumitru Acu – vicepreşedinţi, Nicolae Gastone – secretar I, Nicolae Scutea – secretar II (Mircea Avram s-a retras).

Cu prilejul Adunării Generale a avut loc Simpozionul „George Coşbuc – 125 de ani de la naştere” şi s-a mai organizat expoziţia „ASTRA - 130”.

21-27 octombrie, Sibiu

Manifestări cultural-ştiinţifice, artistice şi sportive prilejuite de împlinirea a 130 de ani de la constituirea Asociaţiunii ASTRA.

23 octombrie, Sibiu

A avut loc, Adunarea Festivă „ASTRA -130 de ani” şi dezvelirea bustului lui Timotei Cipariu, în parcul ASTRA. De asemenea, în zilele de 24-26 octombrie, a avut loc o sesiune de comunicări „Biblioteca ASTRA – 130 de ani de activitate neîntreruptă”.

28 noiembrie, Blaj

Adunarea Generală extraordinară (a 87-a), cu genericul „ASTRA 130 de ani”. Cu acest prilej a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice şi s-a organizat Expoziţia „Astra şi ideea afirmării naţionale”.

Turnu Roşu

Realizarea unui monument al eroilor.

 

1992

 

20 martie, Baia-Mare

Reactivarea Despărţământului Baia-Mare. Ca preşedinte este ales prof. univ. dr. Gheorghe Pop.

17-19 septembie, Dej

Prima ediţie a festivalului de muzică religioasă „I.C. Valahul”.

3-4 octombrie, Dej

A 88-a Adunare Generală. Lucrările din prima zi s-au desfăşurat la Dej, iar cele din a doua zi, în comuna Vad. În prima zi a fost vernisată Expoziţia „Din istoria veche şi nouă a ASTREI” şi a avut loc şedinţa secţiunii ştiinţifice a ASTREI. A apărut şi primul număr al revistei ASTRA Dejeană.

A fost aleasă o nouă conducere centrală: Dumitru Acu – preşedinte, Victor V. Grecu, Octavian Bologa, Nicolae Gastone -  vicepreşedinţi, Felicia Maria Cărăuş – secretar I, Vasile Mihai Câmpeanu – secretar II.

Asociaţiunea a acordat 5 ajutoare de 50$ unor studenţi de la universităţi din Transilvania, iar Ateneului Român, un sprijin de 500$.

15 noiembri - 15 decembrie, Sibiu

 Zilele Asociaţiunii” – manifestări cultural – ştiinţifice complexe, care au loc anual în despărţămintele ASTREI.

21 noiembrie, Sibiu

Şedinţa Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA. Cu acest prilej, a avut loc premierea concursului internaţional „Cangurul matematic” şi primirea festivă în colectivitatea ASTREI şi a Sibiului, a studenţiilor şi eleviilor basarabeni, veniţi la studii în România.

26 noiembrie, Sibiu

Întâlnire cu vechii membri ai ASTREI.

29 noiembrie, comuna Sadu

Simpozion „300 de ani de la naşterea cărturarului Ioan Inochentie Micu - Clain”.

1 decembrie, Sibiu

Simpozion „Unirea – ctitorie a ASTREI”.

 

1993

 

15 ianuarie, Dej

Manifestarea cultural ştiinţifică Eminesciană. Ea se desfăşoară anual.

25 februarie, Dej

Cenaclul ASTRA îşi începe activitatea.

3 aprilie, Sibiu

Simpozionul aniversar Centenarul „Foii Poporului”.

14 mai, Sibiu

Sesiune Ştiinţifică comemorativă „Centenarul morţii lui George Bariţ (1812-1898)”, manifestare organizată de Asociaţiunea ASTRA, Academia Română, Universitatea Sibiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, Institutul de Cercetări Socio –Umane Sibiu, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului – Sibiu şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Sibiu. Amintim câţiva dintre cei 48 de participanţi cu comunicări : Ştefan Pascu, I.P.S Dr. Antonie Plămădeală, Acad. Alexandru Zub, Grigore Bostan (Cernăuţi), Alexandru Dobre.

18 mai, Bucureşti

În Aula Academiei Române, a avut loc Sesiunea Ştiinţifică G. Bariţ – 100 de ani de la moarte.

Au prezentat comunicări: acad. Mihai Drăgănescu – Preşedintele academiei, Acad. Ştefan Pascu – Preşedintele filialei Cluj-Napoca a Academiei, acad. N. M. Constantinescu – secretar general al Academiei Române, Alexandru Surdu – membru corespondent al Academiei Române, Camil Mureşan – membru corespondent al Academiei Române, prof.univ.dr. Dumitru Păcuraru, conf.univ.dr. Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiunii, prof.univ.dr. Marin Aftinică – secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Filosofice, psihologie şi pedagogie, dr. Dorina N. Rusu – secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie.

3 iunie, Braşov

Sesiunea ştiinţifică comomorativă „Centenar George Bariţ (1893-1993)

4 iulie, Sfântu Gheorghe

Sfinţirea statuii Mitropolitului Andrei Şaguna, operă a sculptorului Paul Vasilescu din Bucureşti, de către vrednicul de pomenire Mitropolitul Antonie Plămădeală.

7 iulie, Alba-Iulia

Reactivarea Despărţamântului Alba-Iulia.

11 aprilie, Săcel (jud. Sibiu)

Flori la Săcel, actiune ecumenică prin care Asociaţiunea ASTRA a donat Parohiei Săcel epitaful „Punerea Domnului Iisus în mormânt”, pictură în ulei pe pânză (70/100cm) realizată de Monica Gastone.

27 iulie, Braşov

Reactivarea Despărţământului Braşov. Ca presedinte a fost ales acad. Alexandru Surdu

Şomcuta Mare

Reactivarea Despărţământului Şomcuta Mare. Ca preşedinte a fost ales prof. Vasile Albu.

25-26 septembrie, Orăştie

A 89-a Adunare Generală, a treia din această localitate. Cu acest prilej a avut loc Simpozionul „Aurel Vlaicu – 80 de ani de la trecerea în veşnicie” şi s-a organizat o expoziţie documentară „ASTRA şi Aure Vlaicu”. S-a tipărit publicaţia festivă „ASTRA la Orăştie (1884-1913-1993)”.

2-5 noiembrie, Dej

Zilele G. Coşbuc. Dezvelirea bustului şi a unei plăci comemorative dedicate poetului.

20 noiembie – 10 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii ASTRA.

20 noiembrie, Sibiu

Şedinţa Comitetului Central. Printre altele s-a discutat Regulamentul Secţiuniilor Ştiinţifice şi Programul celei de a 90-a Adunare Generală.

24 noiembrie, Sibiu

Simpozionul dedicat aniversării a 75 de ani de la Marea Unire.

26 noiembrie, Miercurea Sibiului

S-a reactivat Despărţămîntul Miercurea Sibiului. Ca preşedinte a fost ales prof. Nicolae Gastone. Cu acest prilej, a avut loc o amplă manifestare dedicată aniversării a 75 de ani de la înfaptuirea Marii Uniri, la care a participat preşedintele ASTREI conf.univ.dr Dumitru Acu.

Decembrie, Miercurea Sibiului

Apare primul număr din publicaţia astristă Gazeta de Miercurea, redactor responsabil prof. Nicolae Gastone.

Noiembrie, Orăştie

S-a publicat revista „Orăştia şi Marea Unire” – publicaţie festivă la împlinirea a 75 de ani de la 1 Decembrie 1918.

 

1994

 

25 martie, Miercurea Sibiului

Manifestare astristă dedicată împlinirii a 125 de ani de la constituirea Partidului Naţional Român din Transilvania. Au participat: Dumitru Acu – preşedintele Astrei, Corneliu Coposu – senator, acad. Gabriel Ţepelea – vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Raţiu etc.

8 aprilie, Deva

S-a reactivat Despărţământul Deva al ASTREI. Preşedinte a fost ales Ioachim Lazăr.

Cu acest prilej, a avut loc Simpozionul Stiinţific „120 de ani de la Adunarea Generală a ASTREI de la Deva (1874-1994)”. Preşedintele ASTREI a prezentat comunicarea „Asociaţiunea ASTRA – far al culturii naţionale, ieri, azi si în viitor”.

11 mai, Tecuci

S-a înfiinţat Despărţământul Tecuci al ASTREI. Preşedinte a fost ales prof. Ion Temneanu.

23 iunie, Haţeg

S-a reînfiinţat Despărţămîntul Haţeg al ASTREI. Preşedinte a fost ales prof. Steluţa Rodioni, directorul Casei de Cultura Haţeg.

A avut loc şi Simpozionul Ştiinţific „130 de ani de la Adunarea Generală a ASTREI de la Haţeg (1864-1994)”.

Preşedintele ASTREI, conf.univ.dr. Dumitru Acu, a prezentat comunicarea „Unitate sub cupola ASTREI”.

16 septembrie, Sibiu

Simpozionul Stiinţific cu participare internaţională „Marcus Ulpius Traianus – Conditar Romanae, Optimus Princepset Imperator”.

1 octombrie, Sebiş (Judeţul Arad)

S-a infiinţat Despărţământul Porţile Zarandului cu sediul la Sebiş. Preşedinte a fost ales medicul Florin Bârneţiu.

14-16 octombrie, Arad

A 90-a Adunare Generală. Adunarea a fost onorată de P.F. Pr. Patriarh Teoctist, I.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, P.S. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului şi Hălmagiului, deputaţi şi parlamentari.

Cu această ocazie Despărţământul „Vasile Goldiş” din Arad, condus cu pricepere de prof. Gheorghe Căpitan, a turnat o medalie şi a realizat o insignă cu sigla ASTREI.

S-a editat primul număr al revistei ASTRA Arădeană.

Au avut loc şi alegeri: conf.univ.dr. Dumitru Acu – preşedinte, prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa, prof.univ.dr. Victor V. Grecu – vicepreşedinţi, prof. Felicia Cărăuş – secretar I, prof. Vasile Câmpeanu – secretar II.

21 octombrie, Deva; 22 octombrie, Brad; 23 octombrie, Crişan (Comuna Ribiţa)

Simpozion Ştiinţific „Cultură şi Civilizaţie in Transilvania secolelor XVII-XIX (210 ani de la Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan)”.

Coorganizator Despărţământul Deva al ASTREI.

9 septembrie, Deva; 10 septembrie, Brad

Simpozion Ştiinţific „Contribuţia creştinismului la păstrarea şi dezvoltarea valoriilor neamului ”.

Coorganizator Despărţământul Deva al ASTREI.

24-25 septembrie, Zagra (Bistriţa-Năsăud)

Serbăriile ASTREI năsăudene la Zagra.

Serbările au debutat cu Simpozionul „110 ani de la naşterea lui Nicolae Drăganu – academician din Ţara Năsăudului”, apoi au continuat cu vernisajul a două expoziţii: „Nicolae Drăganu şi ASTRA” şi cealaltă de etnografie locală.

După-amiază, au avut loc lucrările Adunării anuale a Despărţământului Năsăud al ASTREI, conduse de preşedintele Asociaţiunii, conf.univ.dr. Dumitru Acu.

18 noiembrie - 18 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii ASTRA

18 noiembrie, Iaşi

Înfiinţarea Despărţământului „Mihai Kogălniceanu” Iaşi. Preşedinte a fost ales prof. Areta Moşu (Târdea).

La lucrări a participat preşedintele ASTREI conf.univ.dr. Dumitru Acu.

21 noiembrie, Sibiu

Oaspeţi din Basarabia ai ASTREI. Simpozionul Ştiinţific „Marea Unire şi ASTRA Basarabeană

26 noiembrie, Răşinari

Înfiinţarea Despărţământului Răşinari al ASTREI. Preşedinte a fost ales prof. Carmen Olteanu Popoiu.

La lucrări a participat preşedintele ASTREI, conf.univ.dr. Dumitru Acu, Acad. Alexandru Surdu – preşedintele Despărţământului Braşov al ASTREI, a prezentat conferinţa „Andrei Şaguna”.

27 decembrie, Sebiş

Bucuria Crăciunului. Festivalul colindului, Editia I.

 

1995

 

5 ianuarie, Chişinău

S-a reînfiinţat ASTRA Basarabeană. Ca preşedinte a fost aleasă poeta Nina Josu.

2 februarie, Şomcuta Mare

S-a reinfiinţat Despărţământul din localitate. Ca preşedinte a fost ales prof. Vasile Albu.

11 februoarie, Blaj

Simpozionul Astra şi Blajul. Cu acelaşi prilej are loc şi adunarea de reorganizare a Despărţământului Blaj al ASTREI. La propunerea domnului preşedinte al ASTREI, Dumitru Acu, ca preşedinte al Despărţământului Blaj a fost votată prof. Silvia Pop.

9 martie, Oţelu Roşu

Reuniunea cultural – Stiinţtifică „ASTRA” devine Despărţământul Oţelul Roşu ASTRA.

23 aprilie

Intinerarul cultural artistic „Mărţişor de la fraţi pentru fraţi” (Chişinău, Iaşi – Blaj – Arad –Năsăud – Baia Mare).

29 mai, Bacău

Înfiinţarea Despărţământului „Vasile Alecsandri”. Ca preşeinte a fost ales prof. Mitică Pricopie.

8-13 iunie, Iaşi

Prima ediţie a Deniilor Eminesciene (manifestare anuală).

21 iulie, Criuleni

Se înfiinţează Despărţământul „Ioan Sârbu” Criuleni. Ca preşedinte este ales prof. Lidia Frumosu.

24 august, Bacău

Tabăra „Acasă la noi”.

29 august, Iaşi

Apariţia primului număr din Revista Română.

16-17 septembrie, Sibiu şi Sarmise-getuza

Simpozionul „Zilele Marcus Ulpius Traianus”, dedicat cinstirii zilei de naştere a împăratului Traian. Excursie la Sarmisegetuza cu participarea despărţămintelor Asociaţiunii din ţară şi din Republica Moldova.

23-24 septembrie, Ilva Mare şi Măgura Ilvei

Serbările ASTREI NĂSĂUDENE, Simpozion „Liviu Rebreanu şi valea Ilvei”, dedicat împlinirii a 110 ani de la naşterea scriitorului.

Au mai avut loc vernisări de expoziţii (Rebreanu şi valea Ilvei, Etnografie Ilveană, Univers rebrişorean (pictură),  oameni şi locuri (foto)), dezveliri de plăci comemorative „Liviu Rebreanu” la Măgura Ilvei şi Ilva Mare, Adunarea Generală a Despărţământului ASTRA Năsăud, parada portului popular ilvean ş.a.

21-22 octombrie, Sibiu

A 91-a Adunare Generală sub genericul „Confluenţe culturale româneşti” (al II-lea Congres Cultural al ASTREI).

Cu acest prilej s-a dezvelit placa comemorativă cu profil dedicată lui Onisifor Ghibu.

Au participat invitaţi din 10 ţări şi reprezentanţi a 22 de despărţăminte.

14-19 noiembrie, Hălmagiu

A doua Adunare Generală a Despărţământului „Porţile Zarandului”. Cu acest prilej s-a ţinut o Sesiune de Comunicări şi s-au organizat expoziţii de pictură naivă, ceramică şi carte. La lucrări a participat preşedintele ASTREI, conf.univ.dr. Dumitru ACU.

17-18 noiembrie, Sibiu

A V-a Conferinţă Naţională de Tehnologii şi Utilaje pentur prelucrarea materialelor prin deformare plastică, cu participare internaţională. Asociaţiunea ASTRA – secţiunea de ştiinţe tehnice a fost coorganizatoare.

24 noiembrie, Sibiu

Simpozionul ştiinţific „Cultură şi civilizaţie tehnică”. Cu acelaşi prilej s-a vernisat expoziţia „De la trăsură la tramvaiul electric”, organizată de Muzeul de Istorie al Muzeului Brukenthal Sibiu.

16 decembrie, Blaj

Adunarea Generală a Despărţământului Blaj al ASTREI. Se aprobă denumirea Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj.

 

1996

29-30 martie, Bucureşti

S-a reînfiinţat Despărţământul Bucureşti al ASTREI. Ca preşedinte a fost ales prof.univ.dr. Vasile Bozga.

23 martie, Vişeu-Iza

S-a reînfiinţat Despărţământul Vişeu – Iza. Ca preşedinte a fost ales prof. Gelu Todoruţ.

24 martie, Făgăraş

S-a reînfiinţat Despărţământul Făgăraş. Ca preşedinte a fost ales prof. Mihaela Gârlea.

15 mai, Dej

Simpozionul „Pe urmele lui Eminescu”. S-a dezvelit o placă comemorativă pentru „poetul nepereche”.

24 mai, Cluj

S-a reînfiinţat despărţământul Cluj. Ca preşedinte a fost ales acad. Dumitru Protase.

29 mai, Bacău

S-a înfiinţat Despărţământul „Vasile Alexandri” Bacău. Ca preşedinte a fost ales prof. Mitică Pricopie.

7 iunie, Covasna

S-a reînfiinţat Despărţământul Covasna-Harghita. Ca preşedinte a fost ales Ioan Lăcătuşu.

14-17 iunie, Iaşi

A-92 Adunare Generală şi a doua ediţie a Deniilor Eminesciene, desfăşurate sub genericul Spiritualitatea românească în pragul mileniului trei. Au participat invitaţi din 6 ţări. Cu acest prilej s-au organizat şi Expoziţii de carte şi documente Mihai Eminescu şi a doua ediţie a Deniilor Eminesciene.

17-26 augut, Dezna (jud. Arad)

A avut loc Tabăra internaţională a copiilor români de pretutindeni, ediţia I. Au participat invitaţi din Albania, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi România.

17-18 septembrie, Sibiu şi Sarmisegetuza

Zilele împăratului Traian. Simpozion ştiinţific şi excursie la Sarmisegetuza,

28-29 septembrie, Sângiorz – Băi

Serbările ASTREI Năsăudene. Simpozion ştiinţific „Solomon Haliţa” şi dezvelirea bustului sărbătoritului. Cu acelaşi prilej s-a ţinut şi Adunarea anuală a Despărţământului Năsăud al ASTREI.

A participat preşedintele Asociaţiunii, conf.univ.dr. Dumitru Acu.

25 octombrie, Chişinău

Au avut loc manifestările dedicate împlinirii a 70 de ani de la la înfiinţarea Astrei Basarabene.

13-15 decembrie, Bucureşti

Simpozion internaţional „135 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, Sibiu 1861”.

7 decembrie, Sfântu Gheorghe

Dezvelirea şi sfinţirea bustului Mitropolitului Nicolae Colan, opera sculptorului bistriţean Mircea Mocanu.

10 decembrie, Sibiu

Simpozion omagial „Iacob Bologa”, produs al comunităţii româneşti din Ardealul secolului trecut, preşedinte şi vicepreşedinte timp îndelungat al Asociaţiunii ASTRA, organizat de Despărţământul Central Sibiu.

 

1997

 

3-4 mai, Răşinari

Zilele „Octavian Goga”. Cu acest prilej, s-a desfăşurat un Simpozion ştiinţific cu tema: „Personalitatea lui Octavian Goga în literatura română”, s-au organizat două expoziţii etc.

Sibiu

S-au dezvelit un bust şi o placă comemorativă pentru Partenie Cosma.

17 iulie, Piteşti

S-a înfiinţat Despărţământul Piteşti – ASTRA. Ca preşedinte a fost ales prof.univ.dr. Andreas Ionescu.

18 - 23 septembrie, Sibiu

Asociaţiunea devine coorganizator la Seminarul Internaţional de Geometrie şi Aplicaţii. Acest lucru se va păstra şi în 1999 - Braşov şi 2001 – Timişoara.

11-12 octombrie, Blaj

Zilele şcolilor Blajului.

17-19 octombrie, Sfântu Gheorghe

A 93-a Adunare Generală, desfăşurată sub genericul „Identitatea naţională în contextul integrării europene”. Au participat 238 de delegaţi din 7 ţări. Cu acest prilej s-a organizat expoziţia documentară „Din activitatea ASTREI în Sud-Estul Transilvaniei”, s-a sfinţit o placă pe locul unde a fost sediul Astrei şi s-a adoptat un Memoriu asupra stării populaţiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

31 octombrie, Sibiu

La Colegiul „Gheorhe Lazăr” din Sibiu s-a dezvelit placa „Testament pentru eternitatea limbii”, testament lăsat posterităţii de Onisifor Ghibu.

25 - 26 ocotmbrie, Rebrişoara

Serbările ASTREI la Rebrişoara. Manifestări complexe organizate de către Despărţământul Năsăud al ASTREI. Cu acest prilej s-a organizat un simpozion cu tema „Cărturarii şi oamenii de seamă rebrişoreni”, s-a vernisat o expoziţie etnografică şi una de carte, s-au dezvelit trei plăci şi s-a ţinut Adunarea Generală a Despărţământului Năsăud al ASTREI.

21 noiembrie, Brad

Reactivarea Despărţământului Zaradului Brad, ca preşedinte a fost ales prof. Alexandru Circo, directorul liceului „A. Iancu” din Brad. A participat preşedintele ASTREI.

5-6 decembrie, Blaj

Serbările Astrei la Blaj.

11 decembrie, Sighişoara

S-a reînfiinţat Despărţământul local, ca preşedinte a fost ales medicul Stelian Larga.

20 decembrie, Iaşi

Adunarea Generală a Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi. Cu acest prilej, a avut loc şi programul artistic „Lumini de Decembrie”. A participat preşedintele Asociaţiunii, conf.univ.dr. Dumitru Acu.

 

1998

 

8-10 mai, Blaj

 

A 94-a Adunare Generală, dedicată împlinirii a 150 de ani de la Adunarea Naţională din 3/15 mai 1948 de pe Câmpia Libertăţii. Cu acest prilej s-a desfăşurat o sesiune jubiliară de comunicări ştiinţifice cu genericul „Blajul şi amintirea revoluţiei de la 1848, s-a vernisat expoziţia „Blajul şi revoluţia de la 1848”.

Au avut loc şi alegeri: Dumitru Acu – preşedinte, George Muntean – prim - vicepreşedinte, Areta Moşu, Victor V. Grecu, Virginia Hodorogea şi Ioan Lăcătuşu – vicepreşedinţi.

Duminică, 10 mai, programul s-a desfăşurat pe Câmpia Libertăţii: depuneri de coroane la busturile revoluţionarilor paşoptişti şi un spectacol folcloric grandios, la care şi-au adus contribuţia invitaţii speciali: Veta Biriş şi Dumitru Farcaş. Despărţământul „Vasile Goldiş” Arad a realizat o insignă cu chipul lui Avram Iancu.

22 mai, Coştei (Iugoslavia)

S-a înfiinţat Despărţământuul ASTRA Coştei. Ca preşedinte a fost ales Ioan Gaşpar.

21 mai, Dej

Lansarea primelor cărţi în Editura „ASTRA” Dej.

3 iulie, Constanţa

Reactivarea Despărţământului „Andrei Şaguna” din Constanţa. Ca preşedinte a fost ales George Pruteanu.

August, Iaşi

Debutează Festivalul de lirică feministă – eseuri şi traduceri „Veronica Micle” (cu desfăşurare anuală).

10 decembrie, Edineţ

Se înfiinţează Despărţământul „Pan Halippa” Edineţ (Republica Moldova). Ca preşedinte este ales ec. Tatiana Lupu.

Ismail (Ucraina)

S-a înfiinţat Despărţământul „Gavril Muzicescu”

29 octombrie, Dej

Serbările Astrei dejene. Concertele Astrei. Cu acest prilej a avut loc Adunarea Generală a Despărţământului, la care invitat de onoare a fost preşedintele ASTREI Centrale Sibiu, conf.univ.dr. Dumitru Acu.

15-17 noiembrie, Halmagiu

Adunarea Generală a Despărţământului „Porţile Zarandului” şi simpozionul „Anul Revoluţionar 1848-1849 în Ţara Zarandului”. A fost prezent preşedintele ASTREI.

4-5 decembrie, Blaj

Sesiunea Ştiinţifică „ASTRA şi Marea Unire din 1918”, constituirea Cercului: ASTRA – Sâncel; Adunarea Generală a Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj. A participat preşedintele ASTREI.

20-21 decembrie, Iaşi

Adunarea Generală anuală a Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi. Cu acest prilej a avut loc programul artistic „Rază de bucurie”. A participat preşedintele ASTREI.

 

1999

 

22 ianuarie, Cahul (Republica Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul „Iulia Haşdeu” din Cahul. Ca preşedinte a fost ales d-na prof. Doina Focşa. 

26 ianuarie, Edineţ (Republica Moldova)

Manifestare cultural-artistică de inaugurare a ASTREI locale. Au participat: prof.univ.dr. Dumitru Acu – preşedintele ASTREI, prof. Areta Moşu – vicepreşedinte a ASTREI şi prof.univ.dr. Gavril Istrate.

6 martie, Sibiu

Şedinţa Comitetului Central. S-au discutat: rolul O.N.G. – urilor, cu precădere a ASTREI, în realizarea unităţii naţionale; problema recuperării patrimoniului, mărirea numărului de activităţi pentru românii din afara graniţelor, sărbătorirea a 175 de ani de la naşterea lui Avram Iancu etc.

Uzdin (Iugoslavia)

S-a înfiinţat despărţământul „Traian Bojin”. Ca preşedinte a fost ales scriitorul Vasile Barbu.  

12-13 iunie,

Deniile Eminesciene la Iaşi şi Odesa.

8-10 octombrie, Şomcuta Mare şi Baia Mare

A 95-a Adunare Generală, desfăşurată sub genericul „130 de ani de la înfiinţarea despărţământelor şi 95 de ani de la serbările ASTREI de la Baia Mare”. Cu acest prilej s-a desfăşurat o sesiune ştiinţifică dedicată activităţii despărţămintelor şi Expoziţia „ASTRA la Baia Mare, în urmă cu 95 de ani”. S-a discutat realizarea unui steag al ASTREI şi menţinerea sau nu a cuvântului transilvană în denumirea Asociaţiunii. S-a hotărât ca Transilvană să rămână în denumirea ASTREI.

16-17 octombrie, Blaj

245 de ani. Şcolile Blajului – fântâni ale darurilor” – manifestare complexă: sesiune de comunicări ştiinţifice, lansări de cărţi şi reviste, expoziţii, concursuri, programe artistice.

14 noiembrie

Serbările ASTREI, dedicate craiului Munţilor (175 de ani de la naşterea lui Avram Iacu, organizate pe trasesul Baia de Criş – Brad - Câmpeni – Vidra – Sibiu). Cu această ocazie s-au dezvelit două plăci comemorative la Baia de Criş şi Vidra.

 

2000

 

1 aprilie, Abrud – Câmpeni

S-a reînfiinţat Despărţământul „Iosif Sterca Şuluţiu”, ca preşedinte a fost ales pr. Vasile Bora.

6 iunie, Gherla

S-a reînfiinţat Despărţământul „Ion Alexandru”. Ca preşedinte a fost ales pr. Ioan Morar.

11 iunie, Făget

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA Făget. Ca preşedinte a fost ales prof. Ioan Olteanu

Timişoara

S-a reînfiinţat Despărţământul Timişoara. Ca preşedinte a fost ales Aurel Turcuş.  

Făget (Jud. Timiş)

S-a înfiinţat Despărţământul Făget. Ca preşedinte a fost ales Ioan Olteanu.

7-10 septembrie, Făgăraş

A 96-a Adunare Generală, dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. S-a organizat o sesiune festivă „Mihai Eminescu” şi o expoziţie de icoane semnate de Sorin Suciu. S-au lansat mai multe cărţi.

11 decembrie, Blaj

„Lumină de Decembrie”. Adunarea Generală anuală a Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj şi program artistic, expoziţie de pictură realizată de Teodor Zerieş. Cu acest prilej s-a dezvelit placa comemorativă Dr. Avram Ciocan, medic din stirpea celor aleşi.

 

Înfiinţarea Bibliotecii ASTRA în Criuleni (Republica Moldova).

 

Sub Cupola ASTREI, s-au desfăşurat peste 300 de manifestări culturale şi ştiinţifice.

 

2001

 

30 ianuarie, Roşia de Secaş

Datina străbună pe Secaş. Manifestare organizată de Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj

17 martie, Sibiu

Şedinţa Comitetului Central. Deschiderea manifestărilor dedicate împlinirii a 140 de ani de la înfinţarea ASTREI.

21-29 aprilie

Zilele ASTREI (la 140 de ani de la înfiinţare) în Republica Moldova pe traseul Chişinău, Criuleni, Cruglic, Izbişte, Drochia.

11-13 mai, Blaj

Sărbătoarea Libertăţii. Simpozionul naţional „Tinerii – cultura blăjeană şi naţională”.

10 iunie, Satulung Săcele

S-a dezvelit placa comemorativă dedicată economistului Victor Jinga (1901-1990).

24 iulie, Năsăud

Concursul de creaţie lirică „Veronica Micle” (ediţia a IV-a). Cu acest prilej s-a dezvelit un bust al poetei.

2 august, Aiud

S-a reactivat Despărţământul ASTRA Aiud.

25 august, Ursoaia (Republica Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA „Valul lui Traian” Tighina, având ca preşedinte pe prof. Lidia Jubea.

19-20 august, Izvorul Mureşului

Universitatea de vară Izvorul Mureşului cu tema „Românii şi integrarea euro-atlantică”.

11 septembrie, Zărneşti

S-a înfiinţat Despărţământul „Piatra Craiului” Zărneşti. Ca preşedinte a fost ales prof.univ.dr.ing. Dumitru Gheorghe.

20-21 septembrie, Sibiu

Simpozionul „Marcus Ulpius Traianus”, ediţia a V-a.

21-23 septembrie, Constanţa

A 97–a Adunare Generală, desfăşurată sub genericul „Astra 140 de ani de la înfiinţare”. Au transmis mesaje de salut: Ion Iliescu – Preşedintele României, acad. Răzvan Teodorescu – ministrul Culturii şi Cultelor, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării, acad. Eugen Simion – preşedintele Academiei Române, Adrian Păunescu – preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, Păun Ion Otiman – preşedintele Comisiei pentru ştiinţă din Senat.

Cu acest prilej, a fost organizată Expoziţia aniversară ASTRA – 140 de ani, a fost lansat volumul „Mitropolitul Andrei Şaguna şi Astra”, autor conf.univ.dr. Mihai Sofronie şi s-a emis medalia jubiliară ASTRA 140 de ani. Premiul ASTRA pe 2000 a fost acordat prof. Gheorghe Căpitan, preşedintele – Despărţământului „Vasile Goldiş” din Arad.

11-14 septembrie, Blaj

Sărbătoarea „Şcolilor Blajului şi ASTRA 140”. S-au dezvelit plăcile „Ion F. Negruţiu” şi „Serbările ASTREI din 1911”.

18 noiembrie, Sibiu

Deschiderea Zilelor Asociaţiunii la Biserica dintre Brazi şi Biserica din Groapă.

2 decembrie, Sângiorgiul de Pădure

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA „Muică Teodor” din localitate. Ca preşedinte a fost ales prof. Emilia Feier.

2 decembrie, Sângiorgiul de Pădure

S-a înfiinţat Despărţământul „Muică Teodor”, iar ca preşedinte a fost ales prof. Maria Feier.

14 decembrie, Sibiu

Sesiune omagială „ASTRA – 140 de ani de existenţă”.

 

2002

 

16 februarie, Bistriţa

Reluarea activităţii Despărţământului Bistriţa.

24 aprilie, Teiuş

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA, „Ioan Neagoe” Stremţ – Teiuş, având ca preşedinte pe ec. Cristian Florin Bota

11 mai, Năsăud

Concursul interdisciplinar „Dr. Paul Tanco”. La această ediţie a fost prezent şi preşedintele Asociaţiunii ASTRA – prof.univ.dr. Dumitru Acu.

15 iunie, Năsăud

Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ioan Radu Nistor şi finanţată de Dr. Gh. Traian Dascăl.

20-22 septembrie, Braşov – Săcele

A 98–a Adunare Generală. Deschiderea festivă şi sesiunea de comunicări ştiinţifice „Rolul ASTREI în viitor” au avut loc la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”. A doua zi lucrările s-au desfăşurat la Săcele.

6 noiembrie, Orăştie

Simpozion „Aurel Vlaicu – 120 de ani de la naştere”.

23 noiembrie, Beclean

Reluarea activităţii Despărţământului Beclean, prin desprinderea din Despărţământul Năsăud. Ca preşedinte a fost ales prof. Ligia Dănilă.

 

2003

 

15 martie, Bacău

Manifestarea „Basarabia pământ Românesc

30 mai, Săcele (Braşov)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA „Fraţii Popeea” Săcele, cu preşedintele prof. Liviu Dârjan.

27-28 septembrie, Cristeştii Ciceului

Sesiunea de comunicări cu tema „Cristeştii Ciceului – vatră de istorie”.

7 octombrie, Târnăveni

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA „Gh. Oprean” din localitate. Ca preşedinte a fost ale prof. Ionel Covrig.

24-26 octombrie, Sângeorgiu de Pădure

A 99–a Adunare Generală, organizată de Despărţământul „Muică Teodor” din localitate, în frunte cu preşedintele prof. Emilia Feier. Sesiunea de comunicări a fost dedicată aniversării a 85 de ani de la Marea Unire şi s-a desfăşurat la Sovata.

9 noiembrie, Vlădeni

Centenar „Dumitru Stăniloaie”, organizat de către Despărţământul Braşov.

21 noiembrie, Sibiu

Simpozion omagial „Centenar comemorativ Zaharia Boiu”, organizat de Despărţământul Central Sibiu al ASTREI şi Secţiunea Pedagogică şi de Asistenţă Socială a ASTREI.

25-27 noiembrie, Târnăveni

Concursul „Pagini din istoria Marii Uniri” (se organizează anual).

10 decembrie, Orăştie

Simpozion cu tema „Personalităţi şi evenimente orăştiene”.  Această manifestare are loc anual.

 

2004

 

24 ianuarie, Sibiu

Manifestare omagială  ˝Unire-n cuget şi-n simţiri˝.

20 aprilie, Uzdin          (Serbia)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA. Ca preşedinte a fost ales Vasile Barbu.

23 aprilie , Sibiu

Sesiune jubiliară “Centenarul Enciclopediei Române”.

Aprilie, Beclean

Dezvelirea bustului lui Liviu Rebreanu.

 

Sibiu

Ziua porţilor deschise la Colegiul Naţional ˝Gheorghe Lazăr˝. Manifestări complexe cultural, ştiinţifice şi sportive.

21 Iunie, Străşeni         (R. Moldova)

S-a înfiinţat Despărţămîntul ASTRA Străşeni, având ca preşedinte pe prof. Claudia Nestor.

15 Septembrie, Botoşani

S-a înfiinţat Despărţământul Botoşani. Preşedinte a fost ales prof. Corneliu Filip.

16-19 septembrie,   Dej

A 100-a Adunare generală. Au participat 200 de astrişti din ţară şi din afara graniţelor. Manifestările au început cu vizionarea a trei expoziţii (una de pictură a pictorului Mihai Bandoc, a doua de filatelie şi a treia de Carte veche astristă), dezvelirea plăcii comemorative dedicate profesorului Dan Mărza şi inaugurarea monumetului Lupa Capitolina în Piaţa Centrală a oraşului, donaţie a medicului Traian Gh. Dascăl. Apoi, a urmat Deschiderea festivă a lucrărilor Adunării Generale. S-au primit mesaje de la Ion Iliescu - preşedintele României şi Răzvan Teodorescu - ministrul Culturii şi Cultelor. Premiul ASTREI pe 2003 s-au acordat d-lui Nicolae Trifoiu. A avut loc şi o sesiune de comunicări cu tema “Rolul Adunărilor Generale în viaţa ASTREI”.

29 Octombrie, Sibiu

Lansarea numărului 9-10 al revistei Transilvania, dedicat Centenarului Enciclopediei Române.

31 Octombrie, Cristeştii Ciceului, Judeţul Bistriţa Năsăud

Serbările ASTREI la Cristeştii Ciceului. Inaugurarea monumetelor: Lupa Capitolina, Crucea Eroilor Unirii, bustul lui Andrei Mureşanu, bustul lui Karoly Torma şi bustul lui George Coşbuc, donate localităţii natale de către medicul Traian Gh. Dascăl. Au participat acad. Dumitru Protase şi prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele ASTREI. Cu acest prilej s-au desfăşurat şi lucrările Adunării Generale Anuale a Despărţământului Năsăud al ASTREI.

14 Noiembrie-15 Decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii. Program complex de manifestări culturale, ştiinţifice şi artistice.

18 Noiembrie, Sibiu

Simpozionul ştiinţific cu tema “Matematicieni sibieni”.

24 Noiembrie, Sibiu

Omagiu lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Conferinţă şi lansarea revistei ˝Transilvania˝, nr. 11/2004 – număr omagial dedicat marelui domnitor.

26 Noiembrie, Sibiu

Liceul “Onisifor Ghibu”. Simpozionul “Înaltă cinstire făcătorilor Marii Uniri”. Conferinţe. Concurs dotat cu premii pe teme ˝Rolul Asociaţiunii Astra în înfăptuirea măreţului act al Unirii˝. Program artistic.

30 Noiembrie, Răşinari

Eternă cinstire preşedintelui ctitor ˝Mitropotitul Andrei Şaguna˝. Sfânta liturghie. Parastas Alocuţiuni omagiale. Depuneri de coronae. Program artistic.

10 Decembrie, Sibiu

Gheorghe Lazăr - ctitor al învăţământului românesc” . Simpozion omagial - 225 de ani de la naştere. Expoziţie de cărţi şi fotografii. Moment muzical-colinde. Deplasare la mormântul de la Avrig al marelui cărturar.

15 Decembrie, Sibiu

Simpozion cu genericul ˝Colindele-tezaur al spiritualităţii româneşti˝ (Ediţia a VII-a), organizat de prof. Virginia Hodorogea în colaborare cu Secţiunea Pedagogic şi Asistenţă Socială a ATSREI.

 

2005

 

4 ianuarie, Braşov

Concursul de creaţie ˝Sextil Puşcariu˝, cu tema ˝Prima Unire politică a Ţărilor Române -1600-înfăptuită de Mihai Viteazul˝.

24 ianuarie, Sibiu

˝Unire în suflet şi-n simţiri˝. Manifestări omagiale.

20 februarie, Sibiu

Manifestare omagială dedicată bicentenarului naşterii lui Timotei Cipaniu.

6 mai, Drohoi

S-a înfiinţat Despărţământul Dorohoi. Ca preşedinte a fost ales prof. Eugenia Prodan.

15 mai, Blaj

Serbările Blajului. Parada portului popular cu participarea Cercurilor ASTRA din Despărţământul Blaj. Dezvelirea monumentului ˝Timotei Cipariu şi discipolii˝ în Piaţa 1848 din Blaj. Festivalul Concurs de Interpretare a Cântecului Popular ˝Comoara Satelor˝, ediţia a II-a.

9 iunie, Năsăud

Dezvelirea statuii lui Ferdinand I Întregitorul, opera sculptorului Vlad Prună, donată de Dr. Gh. Tr. Dascăl.

10-12 iunie, Abrud şi Bucium

Manifestarea cultural-patriotică ˝Avram Iancu şi ASTRA la Abrud˝, organizat în colaborare cu Societatea cultural-patriotică ˝ Avram Iancu ˝ din România.

18 iulie, Târnăveni

Festivalul de poezie ˝Credo˝.

4 August, Reghin

S-a reactivat Despărţământul ASTRA Reghin, având ca preşedinte pe prof. Nicolae Şara.

18-21 august, Sibiu

A 101-a Adunarea Generală şi al II-lea Congres Cultural al Astrei desfăşurate sub genericul ˝Centenarul Casei Naţionale a ASTREI şi al Muzeului Asociaţiunii˝.

3-4 septembrie, Năsăud

Centenar Tiberiu Moraru (1905-2005). Fiii Satului Salva. Adunarea Generală a Despărtământului Năsăud. A participat preşedintele ASTREI.

12 septembrie, Pancevo (Serbia) 

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA ˝dr. Petre Tisu˝ Pancevo, având ca preşedinte pe av. Octavian Suciu.

29 noiembrie, Râciu

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA ˝ Gh. Şincai˝, cu preşedintele jr. Maria Borşan.

1 decembrie, Beclean

Dezvelirea bustului Regelui Ferdinand I, donaţie făcută de Gh. Tr. Dascăl.

1 decembrie, Dej

Dezvelirea bustului lui Iuliu Hossu, donaţie făcută de Gh. Tr. Dascăl.

12 decembrie, Pancevo (Serbia)

S-a înfiinţat Despărţământul “Dr. Petre Tisu”. Ca preşedinte a fost ales av. Octavian Suciu.

 

2006

 

1 iunie, Sibiu

Concursul “Gheorghe Lazăr Junior”.

22-23 iunie, Blaj

Denii eminesciene, ediţia XII-a Popasul lui Eminescu în ˝Roma Mică (1866-2006). Cu acest prilej s-a inaugurat monumentul, “Popasul lui Eminescu la Blaj 1866-2006” şi s-a dezvelit placa ˝Dacia Romană-1900 de ani de la geneza neamului românesc˝.

1 iulie, Sfântu Gheorghe

Dezvelirea în localitate a monumentului ASTREI.

29-30 iulie, Sibiu şi Haşag

Comoara Străbunilor. Simpozion omagial dedicat personalităţilor haşegane. Întâlnirea ˝Fii satului Haşag˝- români şi saşi. S-au lansat cărţile: Haşag pe meridianele împlinirii, autor Dumitru Borţan şi David Urs de Margine, un mare român pe nedrept uitat, autor Ioan Părean. S-au dezvelit plăci comemorative pentru preot Ioan Dordea şi directorii de şcoală Ioan I. Dordea, Traian Bichiş şi Johann Gottlieb Fabini, în Haşag. La Biblioteca ASTRA s-a organizat Expoziţia omagială: Johann Gottlieb Fabini (1791-1847), Nifon Bălăşescu (1806-1880) şi Aron Cotruş (1891-1961).

21-22 octombrie, Maieru

Zilele măierene, ediţia a II-a. Sesiune de comunicări cu tema ˝Personalităţi măierene˝. Lansarea volumului ˝Iustin Ilieşiu - Poezii˝ - antologie de Sevar Ursa Dezvelirea bustului lui Iustin Ilieşiu.                                       

4-5 noiembrie, Rebrişoara

Dezvelirea plăcii ˝Iacob Mureşianu˝ şi Simpozion dedicat lui Iacob Mureşianu.

12 noiembrie, Mintiu

Dezvelirea bustului lui Iulian Marţian.

15 noiembrie, Lugoj

S-a reactivat Despărţământul ASTRA Lugoj. Ca preşedinte a fost ales prof.dr. Gheorghe Luchescu.

16 noiembrie-15 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii şi Bibliotecii ASTRA.

29 noiembrie, Sibiu

Simpozion cu tema ˝Asociaţiunea ASTRA şi armata˝.

9 decembrie, Sibiu

Adunare festivă a Asociaţiunii ASTRA cu tema ˝145 de ani de la înfinţarea Asociaţiunii şi a Bibliotecii ASTRA˝. Dezvelirea bustului lui Emanuil Gojdu în Parcul Astra. Expoziţie ˝Personalităţi ale culturii naţionale omagiate de ASTRA˝ - picturi de Monica Gastone.

 

2007

 

25 ianuarie, Feştiliţa (R. Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA ˝Vasile Moga˝ Feştiliţa, având ca preşedinte pe Tatiana Ciobanu.

9 martie, Braşov

Simpozion, expoziţie de pictură şi dezvelirea unei plăci comemorative dedicate pictorului Mişu Popp.

4-6 mai, Lipova

A 102-a Adunare Generală, organizată de către Despărţământul ˝Athanasie Marienescu˝ Lipova, preşedintă prof. Ana Costovici.

A avut loc o Sesiune de comunicări, s-au dezvelit două plăci commemorative. S-a aprobat înfiinţarea Secţiunii Sport-Turism, preşedinte Mihai Sofronie. Au avut loc alegeri. Ca preşedinte a fost reales prof. univ. dr. Dumitru Acu.

Maieru

Dezvelirea monumentului Lupa Capitolina, donată de medicul Gh. Tr. Dascăl.

16 septembrie, Anieş

Dezvelirea bustului poetului Iustin Ilieşiu.

5-6 octombrie, Sibiu

Simpozionul naţional cu participare internatională ˝Educaţia în spiritual valorilor europene şi al integrării europene˝. El s-a desfăşurat în programul ˝Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007˝. A fost organizat de Secţiunea Pedagogică şi de Asistenţă Socială a ASTREI. Sub coordonarea prof.univ.dr. Elena Macavei, a fost  publicat un volum ce conţinea lucrările prezentate la simpozion.

15 noiembrie-15 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii şi Bibliotecii ASTRA.

30 noiembrie, Sibiu

Simpozionul cu tema ˝1 Decembrie - ziua naţională a României˝.

5 decembrie, Sibiu

Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”. Simpozion cu tema ˝Aurel Vlaicu-125 de ani de la naştere˝.

 

2008

 

25 ianuarie, Anenii Noi – Republica Moldova

Înfiinţarea Despărţământului ASTRA Alexandru Boldur . Ca preşedinte a fost ales Octavian Zelischi.

26 martie, Sibiu

Simpozion cu tema ˝90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România˝.

23 mai, Ştefan Vodă (R. Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA “Ştefan Vodă”, având ca preşedinte pe prof. Ana Mihailevschi.

20 mai, Curtea de Argeş

Conferinţă ˝Asociaţiunea ASTRA şi rolul ei în cultura românească˝- prof. univ. dr. Dumitru Acu.

30 mai-1 iunie, Sibiu

Ziua porţilor Deschise la Colegiul Naţional ˝Gheorghe Lazăr˝. Sesiune de comunicări ştiinţifice. Programe sportive. Întreceri sportive. Concursul ˝Gheorghe Lazăr” Junior, ediţia a III-a.

2-4 octombrie, Năsăud

Serbările dedicate Zilelor Liceului (Colegiul Naţional ˝G. Coşbuc˝ Năsăud) -145 de ani de la înfiinţarea liceului. Sesiune de comnunicări. Adunare generală anuală a Despărţămîntului ASTRA Năsăud.

7 octombrie, Baia Mare

Sesiunea ştiinţifică cu tema ˝ASTRA - generatoare de valori, de cunoştinţe şi acţiune natională˝.

10-11 octombrie, Sibiu

Simpozion cu tema ˝Educaţia şi integrarea socială a populaţiei de etnie romă˝, organizat de Secţiunea Pedagogică şi de Asistenţă Socială. Lucrările acestui simpozion au fost publicate în volumul Ţăganii/rromii, coordonat de prof.univ.dr. Elena Macavei.

1 noiembrie, Cernăuţi

Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii naţionale româneşti Cernăuţi a devenit societate asociată ASTREI.

15 noiembrie-15 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii şi Bibliotecii ASTRA,  desfăşurate sub genericul ˝Bicentenarul naşterii primului său preşedinte - Andrei Şaguna˝.

14-16 noiembrie, SIbiu

A 103-a Adunare Generală a ASTREI, desfăşurată sub genericul ˝200 de ani de la naşterea lui Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii ASTRA˝. Sesiune de comunicări. Expoziţie de pictură - Aurel Dumitru din Blaj. Slujbă dedicată lui Andrei Şaguna la Biserica ˝Sfânta Treime˝ din Răşinari. Lucrările adunării au fost publicate în volumul Bicentenarul Naşterii Mitropolitului Andrei Şaguna, coordonat de Elena Macavei, Dumitru Acu şi Cătălina Gruian.

24 noiembrie, Rebrişoara

Dezvelirea bustului Regelui Decebal, opera sculptorului Vlad Prună şi donaţie a Dr. Gh. Tr. Dascăl.

27 noiembrie, Mediaş

Lansarea cărţii Despărţământul Mediaş al ASTREI (1890-1948), autori Geraldina şi Lucian Giura. A prezentat prof. univ. dr. Dumitru Acu.

4 decembrie, Sibiu

Simpozion cu tema ˝Simion Bărnuţiu - 200 de ani de la naştere”.

 

2009

 

12 ianuarie, Anenii Noi (R. Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA “Alexandru Boldur” Anenii Noi, având ca preşedinte pe Octavian Zelinschi.

21 februarie, Sibiu

Centenar Constantin Noica, manifestare desfăşurată la Colegiul Naţional  “Gh. Lazăr”. Invitat de onoare prof. univ. dr. Gabriel Liiceanu.

8 mai, Gherla

Omagiu adus profesorului Emil Precup, fost preşedinte al Despărţământului Gherla.

29 august, Teiuş

Lansarea cărţii Teiuşul de odinioară , autor Cristian Florin Bota – preşedintele despărţământului local.

9 octombrie, Blaj

Manifestare omagială “Editura ASTRA Blaj-10 ani”.

Din partea conducerii centrale a ASTREI au participat Dumitru Acu- preşedinte şi Ioan Părean – directorul Editurii Asociaţiunii ASTRA.

4-10 octombrie, Orăştie

Săptămâna Spaţiului cosmic- manifestare complexă organizată de Despărţămăntul “Aurel Vlaicu” Orăştie.

17 – 18 octombrie,  Şomcuta Mare

A 104-a Adunare Generală. Sesiune de comunicări cu teme “Aportul despărţămintelor ASTREI la cultivarea limbii române şi implicarea despărţămintelor în atingerea idealului ASTREI”. S-a discutat programul  150 de ani de la întemeierea Asociaţiunii ASTRA  şi programul  20 de  ani  de activitate a ASTREI Rediviva”.

15 noiembrie – 15 decembrie, Sibiu

Zilele Asociaţiunii şi Bibliotecii ASTRA .

7 decembrie, Sibiu

Nicolae Bălcescu – patronul Academiei Forţelor Terestre din Sibiu, 150 de ani de la naştere” – simpozion.

11 – 13 decembrie, Săcele (Braşov)

Duplex cultural  artistic “Ţara Moţilor colindă Ţara Bârsei”.

13 decembrie, Sibiu

Episcopul Petru Pavel Aron(1709- 1784), omagiat la 300 de ani de la naştere. Manifestare organizată la Biserica Ursulinelor în colaborare cu Protopopiatul Greco -Catolic din Sibiu.

 

2010

 

15 ianuarie, Sibiu

Manifestarea “Omagii lui Eminescu” – 160 de ani de la naştere.

10 februarie, Ialoveni (R. Moldova)

S-a înfiinţat Despărţământul ASTRA “Petre Ştefănucă” Ialoveni, având ca preşedinte pe Natalia Munteanu.

5 martie, Sibiu

Centenar +1 Eugene Ionesco.

9 mai, Oarba de Mureş

Deplasarea membrilor Despărţământului Târnăveni si depunerea de coroane la monumentul de la Oarba de Mureş.

11- 16 mai, Blaj

Sărbătoarea Libertăţii Blaj. Sesiune de comunicări. Expoziţie etnografică. Depuneri de coroane pe Câmpia Libertăţii. Parada portului popular. Momente artistice.

Zlatna

S-a înfiinţat Despărţământul “Ampeia” Zlatna. Preşedinte a fost ales prof. Aurelia Melania Forosigan.

17 – 24 iulie, Iaşi

Tabăra  de cultură şi civilizaţie românească “Acasă la noi” ediţia a XIV-a.

21 august, Cergău (jud. Alba)

Fiii Satului Cergăul Mare.

29 august, Cristeştii Ciceului

Sesiune de comunicări cu tema “Aspecte din Evul Mediu românesc”. Dezvelirea bustului lui Petru Rareş, donat de medic Gh. Dascăl ( a 10 statuie din sat).

8 - 10 octombrie, Năsăud

A 105- a Adunare Generală, desfăşurată sub genericul 20 de ani de activitate a ASTREI Rediviva”. Sesiune de comunicări . Expoziţii de pictură, sculptură şi artizanat.

28-30 decembrie, Bacău

Festivalul obiceiurilor şi datinilor de Crăciun şi Anul Nou.

 

2011

 

12 ianuarie, Cergăul Mare

Colocviile Literare Aron Cotruş. Ediţia a XVI-a. Simpozion aniversar 120 de ani (1891-2011), organizat de Despărţământul Blaj al ASTREI.

15 ianuarie, Lechinţa

Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu ( donaţie a medicului Traian Gh. Dascăl). Constituirea Cercului ASTRA Lechinţa.

18 mai, Sibiu

Vernisarea Expoziţiei Filatelice “150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA”.

23 mai- 2 iunie, Năsăud

Zilele Năsăudului.

31 mai, Năsăud

Anul Jubiliar  ASTRA - 150  Expoziţia ASTRA şi cartea”. Sesiune de comunicări ASTRA 150 de ani”.

27 mai – 5 iunie, Sibiu

Zilele Porţilor deschise la Colegiul Naţional Gh. Lazăr” Sibiu. Sesiune de comunicări. Concursuri. Sesiunea “ASTRA-150 de ani -  contribuţia absolvenţilor Liceului  Gh. Lazăr ”. Concursul “Gh. Lazăr Junior”.

16- 18 septembrie, Blaj

Serbările ASTREI la Blaj dedicate împlinirii a 150 de ani de la întemeierea Asociaţiunii (1861-2011).

15 iulie, Sibiu

Ziua mărcii poştale româneşti “150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii şi a Bibliotecii ASTRA Sibiu”.  S-a lansat de către ROMFILATELIA o emisiune de două mărci poştale aniversare, una care ilustra pe Andrei Şaguna şi alta care reprezenta Casa Naţională a ASTREI (Biblioteca ASTRA – corpul vechi).

22-29 mai, Oţelu Roşu

Zilele jubiliare ASTRA Oţelu Roşu. Lansarea monografiei “20 de ani de activitate la Oţelu Roşu (1991-2011)”, autor Rozina Ghiorghioni.

6 octombrie, Orăştie

Manifestările dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii – ASTRA (1861-2011). Din partea Conducerii Centrale au participat prof.univ.dr. Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiunii şi prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa – preşedintele Despărţământului Central Sibiu şi vicepreşedinte al ASTREI.

25 octombrie, Bucureşti

Sesiunea ştiinţifică “150 de ani de la întemeierea Asociaţiunii ASTRA (1861-2011)”, organizată de Academia Română şi Asociaţiunea ASTRA.

4-6 noiembrie, Sibiu

Adunarea Generală Omagială “Asociaţiunea ASTRA – 150 de ani (1861-2011)”, a 106–a Adunare Generală.

 


 

***

Cunosc frumoasa menire a Asociaţiunii şi feluritele greutăţi ce a întâmpinat în dezrobirea ei...Odată cu răspândirea culturei poporului, Asociaţiunea îşi va urma opera de înfrăţire în toate ţinuturile României întregite ”.

                                            (Regele Ferdinand, 1924)

 

 

Pentru neamul românesc Asociaţiunea ASTRA a fost o binecuvântare. Această instituţie a ajutat la păstrarea specificului românesc şi la întărirea solidarităţii naţionale“.

 

                                                (Onisifor Ghibu, 1939)

 

Asociaţiunea ASTRA prin muncă, prin morală şi cultură are să înalţe poporul românesc

 

                                      (Vasile Goldiş, 1920)

 

Asociaţiunea noastră ASTRA condamnă violenţa şi terorismul, sursele lor generatoare, şi susţine demersurile întreprinse de România în sensul toleranţei, ecumenismului şi păcii în lume”.

                  

           (Rezoluţia Adunării Generale, Constanţa, 2001)

         

Afurisit să fie cel ce va strica legătura frăţească dintre românii de acelaşi sânge.

 

                    (Al. Sterca Şuluţiu, A. Şaguna, 13 ianuarie, 1861)


 

diverse citate

“Mărturisesc sincer convingerea mea că eu problema Asociaţiunii noastre o caracterizez pe cât de nobilă şi frumosă şi unică în felul său astăzi în întreaga naţiune, din toate părţile unde se află ea, pe atât de anevoioasă şi grea, pentru care cere o perseverenţă de fier şi un sacrificiu din inimă “.

                                                            (Andrei Şaguna , 1861)

            “De la început Asociaţiunea a fost a lui Şaguna, şi a lui Şuluţiu, şi a sibienilor şi a blăjenilor, şi a uniţilor şi a neuniţilor. Şi aceasta alcătuieşte însuşirea ei de căpetenie şi cea mai scumpă... Unde dezbină legea, uneşte cartea, lumina”.

                                                            (Nicolae Iorga, 1905)

            “Ideea înfiinţării Asociaţiunii trebuie să o considerăm ca o inspiraţie divină, purceasă din îngrijirea părintească de a nu da pieirei un popor ales”

                                                            (Iacob Bologa )

“Asociaţiunea este productul deşteptării şi al entuziasmului naţional care a produs concordia şi buna înţelegere între fraţi”

                                                (Ilarion Puşcariu, 1901)

“După 1948, în anii ocupaţiei sovietice, Asociaţiunea a fost nevoită să-şi înceteze activitatea, tocmai pentru că devenise incomodă pentru un regim care promova în esenţă o politică antinaţională şi antidemocratică. Mai mult decât atât, unii dintre fruntaşii Astrei au fost arestaţi ca urmare a acuzaţiilor de şovinism şi atitudine reacţionară.

Cum bine se ştie, ideile mari nu mor niciodată. Nici ASTRA nu a murit, ci şi-a reluat activitatea cu tot mai multă vigoare.

Reorganizarea Asociaţiunii, după revoluţia din decembrie 1989, este mărturia cea mai clară a realităţii că frumoasele noastre tradiţii sunt continuate, prin munca şi efortul unor oameni de suflet... ”

 

(Ion Iliescu, Mesaj transmis Adunării Generale de la Constanţa, 2001)

 

            “Decizia abuzivă de dizolvare a “ASTREI”, luată de administraţia comunistă în 1946, a fost reparată prin reactivarea ei după 1990, Asociaţiunea putând să-şi continue, în deplină libertate, nobila misune lăsată moştenire de înaintaşi

                                      (Acad. Răzvan Teodorescu, 2001)

            “Ce pot să spun mai adevărat şi mai frumos decăt că, fără ASTRA, cerul României ar fi (şi) mai întunecat”

                                                    (Adrian Păunescu, 2001)

“De nu ar fi mai făcut nimic românii în 1860 spre dezvoltarea şi consolidarea vieţei lor naţionale, posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoştiinţă pentru înfiinţarea Asociaţiunii”

                                                                        (G. Bariţiu, 1891)