Sectiunile Asociatiunii ASTRA

Secţiunile au fost concepute, iniţial, de liderii Asociaţiunii Transilvane pentru a stimula cercetarea în domeniile ştiinţelor, artelor, economiei, şcolii, pentru a se elabora dicţionare, colecţii de documente de istorie, etnografie, literatură populară, compendii de ştiinţe ale naturii şi de medicină, cărţi de pedagogie şi manuale şcolare, cărţi de istoria Bisericii Române etc. Şi astfel, scopul Asociaţiunii declarat în 1861, acela „de a contribui la înaintarea literaturii române şi a culturii poporale”, şi-a extins sfera în direcţia cercetării şi elaborării lucrărilor originale pentru a îmbogăţi patrimoniul valoric românesc.
   Încă de la înfiinţarea Asociaţiunii, în 1861, George Bariţiu a prezentat propuneri ( propuseţiuni) de înfiinţare a unor organisme menite să solicite înalte competenţe pentru a realiza lucrări fundamentale pentru cultura română. Astfel încât, la Adunarea Generală de la Braşov, în 1862, s-a propus deja înfiinţarea secţiunilor: filologică, la Blaj, condusă de Timotei Cipariu, istorică, la Braşov, condusă de Gavril Munteanu, ştiinţe fizico-naturale, la Sibiu, condusă de Andrei Şaguna.
   Dezbaterile privitoare la organizarea secţiunilor au fost reluate în 1864, la Adunarea Generală de la Haţeg, prilej cu care Ioan Popazu a făcut propuneri concrete. Dezbaterile au continuat la adunările generale din Sebeş, 1872, Deva, 1874, Sibiu, 1876. La Adunarea Generală de la Blaj, în 1877, s-a aprobat regulamentul de funcţionare a secţiunilor, elaborat de George Bariţiu. Cu acest prilej s-au produs şi schimbări în conducerea secţiunilor înfiinţate. Au fost desemnaţi: Timotei Cipariu, pentru secţiunea filologică, George Bariţiu, pentru secţiunea istorică, dr. Pavel Vasici, pentru secţiunea de ştiinţe fizico-naturale.
   Din cauza lipsurilor financiare, a penuriei specialiştilor şi a presiunii altor sarcini, secţiunile au funcţionat cu întârziere şi cu mari dificultăţi, de aceea s-a reluat problema perfecţionării organizării lor la Adunarea Generală de la Năsăud, în 1893, la Adunarea Generală de la Beiuş, 1898, când Cornel Diaconovici a venit cu noi propuneri şi s-a adoptat, în 1900, la Adunarea Generală de la Băile Herculane, un nou regulament de funcţionare. Acesta preciza orientarea activităţii secţiunilor spre controlul mersului dezvoltării culturale a poporului român, sprijinirea mişcării literare române, conlucrarea la popularizarea ştiinţelor, la crearea colecţiilor ştiinţifice, la organizarea expoziţiilor şi a altor manifestări culturale.
   Secţiunile aveau responsabilitatea de a elabora materiale de propagandă culturală prin conferinţe, să gireze publicarea lucrărilor în colecţiile de cărţi (se înfiinţase Biblioteca Poporală a Asociaţiunii, urmau să se înfiinţeze Biblioteca Tineretului, Biblioteca ASTREI ), să colaboreze la editarea revistei Transilvania şi a altor publicaţii.
   Tot în anul 1900, la Băile Herculane, s-au înfiinţat noi secţiuni: şcolară, la Blaj, avându-l ca preşedinte pe Vasile Hossu şi economică, la Sibiu, în conducerea lui Partenie Cosma. La conducerea secţiunii şcolare a urmat, ca secretar, în 1912, Onisifor Ghibu şi din 1922, a fost preşedintele ei.
   Secţiunea literară trebuia să se ocupe de elaborarea studiilor lingvistice şi literare, de impunerea ortografiei şi a limbii literare, de popularizarea valorilor literare, de editarea lucrărilor.
   Secţiunea istorică trebuia să se ocupe de elaborarea colecţiilor de documente istorice, de studii istorice, etnografice, de crearea Muzeului Asociaţiunii.
   Secţiunea ştiinţifică avea ca obiect de activitate elaborarea colecţiilor de istorie naturală, publicarea lucrărilor ştiinţifice, popularizarea cunoştinţelor de medicină pentru ridicarea nivelului de sănătate al poporului.
   Activitatea secţiunii şcolare trebuia să se axeze pe analiza stării învăţământului românesc din Ardeal, să sprijine înfiinţarea grădiniţelor şi şcolilor, popularizarea ideilor marilor pedagogi, să susţină crearea manualelor şcolare, punerea în practică a programelor de educaţie postşcolară şi extraşcolară, înfiinţarea bibliotecilor şcolare, să propună publicarea cărţilor cu conţinut pedagogic în colecţiile Asociaţiunii.
   Secţiunea economică trebuia să se implice în dezvoltarea economică a românilor, în sprijinirea economiei de casă, în organizarea asocierilor economice, în înfiinţarea şcolilor profesionale, în organizarea expoziţiilor economiei de casă.
   În următorii ani, s-au înfiinţat alte secţiuni: agronomică, în 1909, de drept, în 1912, iar Andrei Bârseanu a făcut noi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii secţiunilor.
   Documentele publicate dovedesc că, în 1914, funcţionau 8 secţiuni: literar-artistică, istorică, de drept şi ştiinţe sociale, de ştiinţe naturale şi fizice, de medicină şi igienă, şcolară, economică şi tehnică-industrială.
   În anul 1925, s-a elaborat un nou regulament, s-au înfiinţat alte secţiuni: artistică, etnografică şi geografică. Secţiunea medicală s-a reorganizat şi, în cadrul ei, din 1927, s-au creat: subsecţiunile: eugenică şi biopolitică, de educaţie fizică, feminină. Subsecţiunea eugenică şi biopolitică s-a implicat în promovarea sănătăţii poporului şi în răspândirea cunoştinţelor medicale. În cadrul subsecţiunii de educaţie fizică, s-a creat Asociaţia sportivă „Şoimii Carpaţilor”, în 1928, avându-i ca iniţiatori pe dr. Iuliu Moldovan şi dr. Iuliu Haţieganu. Subsecţiunea feminină a desfăşurat constante activităţi pentru emanciparea şi educarea femeilor, activităţi filantropice. Pentru o mai bună coordonare a activităţii, s-a hotărât să se creeze un secretariat general al secţiunilor, cu un birou la Cluj.
   Cu prilejul Adunării Generale de la Satu Mare, în 1935, s-a analizat activitatea a 11 secţiuni, conducerea lor fiind asigurată de membrii activi: preşedinte, vicepreşedinte, referenţi şi de membrii corespondenţi.
   La Jubileul de 50 de ani al Asociaţiunii, din 1911, la Congresul Cultural al Asociaţiunii din 1930, la adunările secţiunilor şi la adunările generale s-au consemnat realizările acestor organisme culturale, cele mai importante fiind: impunerea alfabetului latin, a normelor ortografice şi gramaticale, a limbii literare, crearea colecţiilor de cărţi - Biblioteca Poporală a Asociaţiunii, Biblioteca Tineretului, Biblioteca ASTREI, crearea Calendarului Asociaţiunii, publicarea dicţionarelor, cărţilor şi a broşurilor literar-ştiinţifice, susţinerea editării revistei Transilvania, sprijinirea şcolilor, organizarea activităţilor culturale - serbări, spectacole, demonstraţii sportive, expoziţii, acordarea premiilor, studii statistice privind starea economică a ţăranilor, starea şcolilor, crearea tovărăşiilor economice, studii etnografice, istorice, înfiinţarea Muzeului Asociaţiunii din Sibiu, înfiinţarea muzeelor în despărţăminte, susţinerea teatrului românesc etc.
   Pragmatismul liderilor Asociaţiunii ASTRA a făcut ca intenţiile iniţiale de a înfiinţa secţiuni academice să fie reformulate şi orientate spre culturalizarea poporului, ceea ce a contribuit la realizarea unităţii de limbă şi cultură a poporului, la pregătirea spirituală pentru unirea prin cultură a românilor din toate provinciile ţării, la Unirea cea Mare, înfăptuită la 1 Decembrie 1918. Secţiunile nu au avut buget propriu, de aceea, toate activităţile lor au fost finanţate din bugetul Asociaţiunii.
   Reactivarea Asociaţiunii ASTRA în 1990 a dus şi la reactivarea unor secţiuni. Primele au fost, secţiunea pedagogică şi de asistenţă socială, continuatoarea secţiunii şcolare, secţiunea muzicală, continuatoarea secţiunii artistice, şi au urmat: secţiunea ştiinţifică şi secţiunea sportivă.
   Secţiunea pedagogică şi de asistenţă socială, condusă de la înfiinţare de prof.univ.dr. Elena Macavei, a organizat: sesiuni ştiinţifice, simpozioane, aniversări şi comemorări, dezbateri, serate culturale, concursuri, expoziţii, acţiuni filantropice, activităţi publicistice legate de activitatea ASTREI.
   Secţiunea muzicală, condusă de la înfiinţare de prof. Maria Tipuriţă, a organizat: medalioane ale personalităţilor muzicale, serate şi recitaluri, a editat un album cu activitatea secţiunii.
   Secţiunea ştiinţifică, condusă de prof.univ.dr. Dumitru Acu, a organizat conferinţe naţionale şi internaţionale, concursuri, a tipărit „ASTRA Matematică”.
   Secţiunea sportivă, condusă de conf.univ.dr. Mihai Sofronie, a organizat drumeţii, vizite la monumente istorice excursii, concursuri de şah.

Sus